„Regele și Duduia. Carol II și Elena Lupescu dincolo de bârfe și clișee”, de Tatiana Niculescu (fragment)
https://www.ziarulmetropolis.ro/regele-si-duduia-carol-ii-si-elena-lupescu-dincolo-de-barfe-si-clisee-de-tatiana-niculescu-fragment/

Joi, 16 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu are loc lansarea cărţii semnate de Tatiana Niculescu, „Regele şi Duduia. Carol II şi Elena Lupescu dincolo de bârfe şi clişee” (Humanitas, 2019. Colectia: Memorii/Jurnale), un volum fascinant din care vă propunem aici un fragment.

Un articol de Liliana Matei|16 mai 2019

Autoarea reconstruiește, din documente de arhivă, scrisori inedite, memorii, jurnale și mărturii ale contemporanilor, culisele celui mai stăruitor scandal politic din istoria interbelică a României. La eveniment vor vorbi scriitoarele Tatiana Niculescu și Ioana Pârvulescu și istoricul Alina Pavelescu, director adjunct al Arhivelor Naționale.

Pe fundalul prăbușirii imperiilor și a monarhiilor, între noile granițe ale României Mari, viața politică e zguduită de o poveste de dragoste. Prințul moștenitor fuge în lume, în plină epocă antisemită, cu o femeie cu origini evreiești. Despre ei și povestea lor se va vorbi necontenit timp de decenii. Legionarii și, pe linia lor, comuniștii îi vor descrie în contururi îngroșate de ură, invidie și resentiment. Presa internațională va căuta să-i situeze când în descendența marilor iubiri interzise, când în anticamera unor tenebroase intrigi și comploturi politice. Vor fi condamnați de toți, bârfiți, hărțuiți și defăimați în ziare, în manuale și în cărți de istorie. Vor rămâne împreună în ciuda tuturor. Ce se află însă dincolo de bârfe și clișee și ce ascund ele sub masca discursului patriotard, antisemit sau moralizator? Din documente de arhivă, scrisori inedite, memorii, jurnale și mărturii ale contemporanilor, această carte reconstruiește culisele celui mai stăruitor scandal politic din istoria interbelică a României.

Regele și Duduia. Carol II și Elena Lupescu dincolo de bârfe și clișee (fragment)

La câteva zile de la sosire, împreună cu Elena Lupescu și mai mulți prieteni, Carol e invitat la un ceai la Hotel Savoy din centrul Londrei. Presa consemnează imediat evenimentul. Apoi, Barbu Ionescu cumpără toate biletele din loja regală a Teatrului Strand la spectacolul Monstrul, în care joacă o actriță celebră, Ruby Miller. Descinderea lor la teatru împreună cu soții Ionescu e salutată cu ovații de tineri adunați la intrarea în foaier. Elena Lupescu poartă o haină cu guler de hermină și manșete de vulpe. Ziarele de a doua zi îi descriu eleganța simplă și naturalețea. În pauza dintre acte, ea fumează o țigaretă, iar Carol face cunoștință cu actrița Ruby Miller, care primește un buchet imens de flori prin grija lui Barbu Ionescu.

În timp ce ziarele se ocupă frenetic de aparițiile cuplului Carol–Elena Lupescu la evenimente mondene și se bat pentru obținerea unor interviuri exclusive, un fost detectiv de la Scotland Yard contactat din aprilie și plătit de reprezentanți ai guvernului de la București se află pe urmele lor. Harold Brust întocmește meticulos dosarul „Carol al României“. 18 ani de experiență în slujba poliției britanice l-au înzestrat cu cele două aptitudini detectivistice esențiale: observația și deducția. Brust e impresionat de prezența Elenei Lupescu, pe care o descrie ca pe „o actriță de primă mână în cea mai senzațională reprezentație politică a tuturor timpurilor“, remarcându-i farmecul aparte specific evreicelor, toaletele de un desăvârșit bun-gust, tenul care abia dacă are nevoie de vreun machiaj și, mai cu seamă, ochii care strălucesc când ademenitori, când sfredelitori.

Brust informează deopotrivă clienții români care-l plătesc și Foreign Office despre activitățile cuplului și ale lui Barbu Ionescu. E foarte probabil ca, la rându-i, să fi primit și el informații utile despre ei și alți străini cu care se aflau în legătură pe teritoriul Marii Britanii. Reședința de la Godstone e păzită zi și noapte de foști colegi de-ai lui Brust de la Scotland Yard, care au misiunea să asigure securitatea înaltului oaspete, rudă a regelui George V, vărul reginei Maria. Zilnic, apar la porți nenumărați curioși dornici să-i vadă, măcar în treacăt, pe Carol și pe Elena Lupescu, despre care ziarele scriu că trăiesc o dragoste ca-n filme.

Detectivul află că într-o tipografie din centrul Londrei, aproape de strada Seven Dials, se multiplică 20.000 de manifeste scrise în românește și adresate „Poporului României Mari“. Brust avea instrucțiuni de la oamenii de legătură din Paris să le furnizeze, cu orice preț, o dovadă a existenței manifestelor. Spre norocul lui, tipografia trimite primele câteva sute de exemplare la Oakhurst Court spre verificare. Sosirea curierului la ușa din dos a conacului, care dă spre bucătărie, coincide, ca un făcut, cu sosirea camionetei care aprovizionează reședința cu carne.

Brust se repede la un măcelar din localitate, cumpără o ciozvârtă strașnică de miel, improvizează o tavă și un halat ca cele ale băieților care livrează carnea și bate și el la ușa din dos. Cum nu-i răspunde nimeni, detectivul încearcă ușa, nu e încuiată, intră, vede imediat coletul cu manifeste printre pachetele cu alimente proaspăt livrate și apucă să-și strecoare câteva în buzunar înainte de a fi surprins de una dintre servitoare, căreia i se recomandă drept băiatul cu carnea și o șterge. „Dacă, în seara aceea, la masă le-o fi fost servită o delicioasă friptură de miel, habar n-au avut Carol și doamna Lupescu cui datorau acest ospăț!“ avea să povestească peste ani fostul detectiv.

Imediat, a trimis la Paris cele câteva manifeste sustrase.

Tatiana Niculescu este scriitoare, autoare a biografiilor istorice Regina Maria: Ultima dorință (Humanitas, 2015, 2016, 2018), Mihai I, ultimul rege al românilor (Humanitas, 2016), Mistica rugăciunii și a revolverului: Viața lui Corneliu Zelea Codreanu (bestseller Humanitas, 2017), Ei mă consideră făcător de minuni: Viața lui Arsenie Boca (Humanitas, 2018). Sub semnătura Tatiana Niculescu Bran a debutat cu romanul Spovedanie la Tanacu (Humanitas, 2006), care a devenit piesă de teatru în dramatizarea autoarei și în regia lui Andrei Șerban. Același roman a stat la baza filmului După dealuri, în regia lui Cristian Mungiu, care a obținut premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul de Film de la Cannes în 2012. Alte romane: Nopțile Patriarhului, Povestea domniței Marina și a basarabeanului necunoscut, Tăierea Fecioarelor.

17
/03
/20

”Zilele acestea cuvântul cheie ar trebui să fie solidaritate”, susține filosoful Mihai Șora, în timp ce actrița Maia Morgenstern mărturisește: ”Oamenii trebuie să nu își piardă încrederea, să fie convinși că arta, teatrul, cultura reprezintă un factor esențial al existenței noastre.”

16
/03
/20

Editura Litera organizează în perioada 16 – 18 martie 2020 o campanie de reduceri pe www.litera.ro care să îi inspire pe cititori și să îi îndemne spre activități dedicate lecturii pentru acasă.

16
/03
/20

Centrul de Resurse în Comunicare, Asociația Techsoup, Teach for Romania, Seeding Knowledge Foundation, cu sprijinul Kaufland România și în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării lansează „Școala pe Net”, o platformă multimedia gratuită, destinată cadrelor didactice care pot învăța mai ușor de la specialiști în educație și IT cum să utilizeze resurse online, utile în procesul de predare.

07
/03
/20

Marți, 10 martie, ora 19.00, la Librăria Cărtureşti Verona Demisol (Str. Pictor Arthur Verona 13-15, Bucureşti), va avea loc lansarea volumului „Academia politică de la Aiud. Deținuți politici în România anilor ’80”, de Borbély Ernő, apărut la Editura Polirom, ediţie îngrijită de Dalia Báthory și Andreea Cârstea, cuvînt‑înainte de Szőcs Géza.

05
/03
/20

Cartea “Nicolae S. Șucu. Viața și aventurile unui cioban român în Bulgaria în vremuri de război 1908-1918”, text stabilit de Cristina Jelescu, ediție îngrijită de Daniel Cain, a fost publicată la editura Humanitas în anul 2017 și este una dintre cele mai interesante lucrări referitoare la lumea din Balcani de dinainte de România Mare.

01
/03
/20

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită joi, 12 martie 2020, de la ora 15.00, în Sala Perpessicius a sediului din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, la o „Evocare Henriette Yvonne Stahl”. Participă: Elena Zaharia-Filipaș, Bianca Burța-Cernat, Simona-Grazia Dima, Nina Corcinschi și Irina Stahl.

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).