Regina Maria, Caravaggio & Jane Austen
https://www.ziarulmetropolis.ro/regina-maria-caravaggio-jane-austen-18-iulie/

Într-o zi de 18 iulie s-a stins din viaţă regina Maria, a doua regină a României, soţia regelui Ferdinand I al României şi mama regelui Carol al II-lea. A fost supranumită de popor “Mama Regină”, “Mama răniţilor” sau “Regina soldat”, datorită acţiunilor sale din perioada Primului Razboi Mondial.

Un articol de Petre Ivan|18 iulie 2016

Regina Maria, născută Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha, a fost mare prințesă a Marii Britanii și Irlandei, fiind nepoata reginei Victoria a Marii Britanii şi a ţarului Alexandru al II-lea, verişoară cu ţarul Nicolae al II-lea, cu regele George al V-lea al Angliei şi cu împăratul Wilhelm al II-lea al Germaniei.

Regina Maria a avut un rol politic crucial atunci când România şi-a declarat neutralitatea în anul 1914, dar mai ales când ţara a intrat în război, în august 1916. Alianţa de vederi dintre Regina Maria şi premierul filofrancez Ionel Brătianu l-a determinat pe regele Ferdinand să deschidă Consiliul de Coroană de la 27 august prin a spune că înclină spre Antanta.

În timpul războiului, regina aflată în exil la Iaşi dovedeşte o energie extraordinară. Se ocupă personal de asistenţa medicală, obţine hrană, ridică moralul trupelor şi sprijină populaţia civilă. În plus, se foloseşte de relaţiile ei dinastice pentru ajutor militar.

Principele Ferdinand, Principesa Maria și copiii Carol, Elisabeta, Maria și Ileana, 1913

Principele Ferdinand, Principesa Maria și copiii Carol, Elisabeta, Maria și Ileana, 1913

La începutul anului 1918, Regina Maria s-a opus cu înverşunare încheierii păcii separate cu Germania şi Austro-Ungaria. Era atât de vehementă, încât Berlinul şi Viena au renunţat la pretenţia de înlăturare a dinastiei româneşti.

Recunoaşterea României Mari s-a datorat în parte conexiunilor şi charismei Reginei Maria. A făcut lobby pentru ţară în 1919, la Paris, când România cerea Transilvania, Bucovina şi întreg Banatul, adică respectarea garanţiilor din anul 1916, deşi semnase pacea separată cu Germania prin guvernul Marghiloman.

După moartea regelui Ferdinand în anul 1927, regina Maria şi-a pierdut influenţa politică. Reîntoarcerea în ţară a lui Carol al II-lea, care renunţase iniţial la tron şi fusese dezmoştenit, duce chiar la izolarea ei.

Tot într-o zi de 18 iulie:

64: Roma a fost cuprinsă de un incendiu de proporții; împăratul Nero s-a folosit de acest eveniment pentru a începe persecuția asupra creștinilor.

1711: Marea confruntare de la Stănilești dintre forțele ruso–române, conduse de țarul Petru I al Rusiei și de Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, și cele otomane. Victoria turcilor a obligat pe Cantemir să–și părăsească tronul și să se refugieze în Rusia, unde a devenit consilierul țarului.

1898: Marie și Pierre Curie au anunțat descoperirea unui nou element și au propus să se numească poloniu.

1925: Adolf Hitler a publicat manifestul său personal, intitulat Mein Kampf.

S-au născut:

1845: Tristan Corbière, poet francez (d. 1875)

1900: Nathalie Sarraute, scriitoare franceză (d. 1999)

1917: Henri Salvador, cântăreț francez (d. 2008)

1918: Nelson Mandela, primul președinte de culoare al Republicii Africa de Sud, laureat al Premiului Nobel (d. 2013)

1967: Vin Diesel, actor american

1968: Florin Piersic Jr, actor, regizor, scenarist şi scriitor român

S-au stins din viaţă:

1610: Caravaggio, artist italian (n. 1573)

1721: Antoine Wateau, pictor francez (n. 1684)

1817: Jane Austen, scriitoare engleză (n. 1775)

1937: Julian Bell, poet englez (n. 1908)

1938: Regina Maria (Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg), soția lui Ferdinand I, regele României (1914–1927) (n. 1875)

2010: Mircea Micu, poet, prozator și dramaturg român (n. 1937)

Foto cu: ReginaMaria, Jane Austen & Caravaggio – wikipedia

03
/03
/17

Într-o zi de 3 martie, la Opéra Comique din Paris, avea loc premiera operei Carmen de Georges Bizet. Tot într-o zi de 3 martie apărea primul număr al revistei Time, se stingea din viaţă compozitorul german Johann Pachelbel, iar Elvis Presley apărea la tv pentru prima dată. Și, desigur, tot într-o zi de 3 martie se năştea Ion Iliescu, fost director al Editurii Tehnice (1984 – 1989), dar asta nu (prea) face obiectul unei publicaţii de cultură.

27
/02
/17

Într-o zi de 27 februarie se năștea Elizabeth Taylor, ”actriţa cu ochi violet”, considerată cea mai frumoasă femeie din lume în anii ’50. Elizabeth Taylor, „ultimul star al Hollywoodului de altădată”, a fost distinsă cu Premiul Oscar de două ori, una dintre cele mai răsfăţate actriţe din toate timpurile, dar şi, cea mai “scumpă”, pentru rolul din “Cleopatra” primind în anul 1962, peste un milion de dolari...

22
/02
/17

Într-o zi de 22 februarie se năștea actrița italiană Giulietta Masina, al cărei destin a fost legat de o altă biografie celebră din lumea filmului, cea a regizorului Federico Fellini, soţul ei. Tot într-o zi de 22 februarie se năștea poetul şi fabulistul Grigore Alexandrescu, cel care va consacra în literatura română ca specii literare autonome epistola, meditaţia şi satira, și se stingea din viață Andy Warhol, unul dintre cei mai reprezentativi artişti americani ai mişcării pop.

17
/02
/17

Într-o zi de 17 februarie avea loc, la Milano, premiera mondială a operei "Madame Butterfly" de Puccini. Tot într-o zi de 17 februarie încetau din viață Giordano Bruno (susţinător al teoriei coperniciene conform căreia Pământul şi celelalte planete se rotesc în jurul Soarelui şi în jurul propriilor axe) și celebrul dramaturg francez Moliere (Jean Baptiste Poquelin).

15
/02
/17

Într-o zi de 15 februarie se năşteau regizorul Alexandru Bocăneţ, criticul Titu Maiorescu şi astronomul renascentist Galileo Galilei. Tot pe 15 februarie (1990) lua înfiinţă Uniunea Teatrelor din România (UNITER), avându-l ca preşedinte pe actorul Ion Caramitru.

07
/02
/17

Într-o zi de 7 februarie Charlie Chaplin debuta în rolul care îi va aduce celebritatea, micul Vagabond - Charlot. Tot într-o zi de 7 februaraie  faimosul cuplu Stroe şi Vasilache prezenta în premieră "Bing-bang", primul film sonor realizat la Bucureşti cu o aparatură construită de inginerul roman Argani.

06
/02
/17

Într-o zi de 6 februarie se nășteau scriitorul român Geo Bogza, cineaștii François Truffaut și Jim Sheridan și cântăreții Natalie Cole, Bob Marley, Axl Rose și Cătălin Crișan. Tot într-o zi de 6 februarie (1898) avea loc, la Paris, premiera "Poemei romane", compusa de George Enescu, pe atunci în vârstă de 16 ani.

31
/01
/17

 „Dictatorii sunt întotdeauna dezinformaţi. E rezultatul fricii pe care o sădesc. Cad în propria lor capcană: a terorii. De fapt, mi-e frică - mi-e frică să spun tot ce gândesc. Dacă acest carnet cade în mâna cuiva? La români, stomacul e mai important decât creierul. Chiar şi decât picioarele...", nota în jurnalul său regizorul Alexandru Tatos, pe 20 mai 1973. Într-o zi de 31 ianuarie (1990) Alexandru Tatos înceta din viaţă.

25
/01
/17

În urmă cu 135 de ani să năștea romanciera și eseista britanică Virginia Woolf. Tot într-o  zi de 25 ianuarie (1938) se năştea Vladimir Vysotsky, actor, cantautor, poet și scriitor rus. Ignorant de oficialități, Vîsoțki a exercitat o influență enormă asupra locuitorilor Uniunii Sovietice. în anii '70, rușii își cumpărau casetofoane - achiziție destul de costisitoare pentru acele vremuri - anume pentru a-i putea asculta cântecele.

24
/01
/17

Într-o zi de 24 ianuarie se năștea Grigore Vasiliu Birlic, unul dintre cei mai mari actori români. Numele său de naștere era Grigore Vasiliu, Birlic fiind porecla pe care artistul a primit-o ca urmare rolului de succes din piesa Birlic, jucată la începutul carierei.

23
/01
/17

Într-o zi de 23 ianuarie (1899) se năștea Humphrey Bogart, câștigător al premiului Oscar. Actorul a fost numit de către Institutul American de Fim cel mai mare actor din istoria filmului american. Tot într-o zi de 23 ianuarie (1989) înceta din viaţă celebrul pictor spaniol Salvador Dali, reprezentant de seamă al curentului suprarealist în artă.