Regina Maria și creația ceramică modernă în România Mare, la MNAR
https://www.ziarulmetropolis.ro/regina-maria-si-creatia-ceramica-moderna-in-romania-mare-la-mnar/

Până pe 28 aprilie 2019, Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) prezintă expoziţia „Regina Maria şi creaţia ceramică modernă în România Mare”.

Un articol de Liliana Matei|24 februarie 2019

Expoziția „Regina Maria și creația ceramică modernă în România Mare” aduce un omagiu gustului și sensibilității unei regine care a sprijinit pe toate căile reinterpretarea în cheie modernă a culturii tradiționale românești.

Printre aliații săi de seamă în acest efort s-au numărat artiști precum Camil Ressu, Nicolae Tonitza, Ștefan Dimitrescu, Petru Remus Troteanu, Gh. Ionescu-Doru, Nora Steriadi, colaboratori ai primelor ateliere de ceramică urbană din București, Băneasa, Turda, Satu-Mare.

Ceramica realizată în aceste centre se distinge prin interpretarea plină de prospețime a motivelor tradiționale: artiștii reușesc să imprime creațiilor lor o autenticitate cuceritoare, similară celei din arta populară. Elemente ludice pline de savoare dau glas unui respect ce vizează însuși spiritul artei populare și al meșteșugului, nicidecum un repertoriu formal ancorat în repetitivitate.

Proiectul expozițional a fost finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale cu ocazia Aniversării Centenarului Marii Uniri.

Intrarea este liberă.

Sala Rotondă, intrarea din str. Știrbei Vodă
15 decembrie 2018 – 28 aprilie 2019
Program de vizitare: miercuri-duminică, orele 10.00 -18.00

26
/08
/22

Asociația pentru cultură și arte Arbor vă invită la expoziția „Rememorarea copilăriei, mărturiile deportaților basarabeni”, care reînvie emoția unor destine tragice, mărturiile deportaților și ale victimelor regimului totalitar din stânga Prutului, în perioada sovietică. Proiectul a fost realizat în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Centrul de Excelență Institutul Pro Memoria al Universității de Stat din Moldova și Ambasada Republicii Moldova în România.

25
/08
/22

În perioada 26 - 31 august 2022, în continuarea proiectului (burn)OUT, artistele Irina Marinescu, Andreea Novac, Eza (Alina Ușurelu), psihoterapeuta Mihaela Vechiu, sociologa Fidelie Kalambayi și artista portugheză Gabriela Conçalves invită publicul la prezentarea cercetării artistice pe tema recuperării pe care au inițiat-o în cadrul proiectului Recovery (Recuperare) și la o serie de trei ateliere de creaţie rezultate în urma acestei cercetări.

24
/08
/22

Cea de-a treia ediție Romanian Jewelry Week, organizată de Assamblage, va avea loc în perioada 5 - 9 octombrie 2022 la Biblioteca Națională a României și în alte cinci locații conexe din București. Evenimentul propune timp de cinci zile un format efervescent de târguri, expoziții, conferințe, tururi ghidate și multe alte evenimente surpriză dedicate iubitorilor de bijuterie.

24
/08
/22

Asociația CRIES-Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare invită bucătari din România să se alăture ediției din 2022 a proiectului „Gustul ca patrimoniu”, parte a programului LA PAS Timișoara, desfășurat sub egida Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023. Provocarea constă în reinterpretarea în cheie locală a borșului ucrainean, recent intrat pe lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO aflat în pericol.

23
/08
/22

Cel mai nou proiect inițiat de compania de teatru independent Vanner Collective, „Cele care nu se văd” prezintă 10 personaje feminine din literatura română, întâmplător create de bărbați, care, reimaginate prin perspectiva a 10 fotografe, sparg stereotipurile în care au fost integrate inițial. Instalația fotografică mai poate fi văzută până pe 2 septembrie, de marți până duminică, între orele 10:00 – 18:00 la Sala Acvariu a Muzeului Național al Țăranului Român.

23
/08
/22

Sala Omnia așa cum nu a fost văzută niciodată! Concepută de colectivul artistic austriac mutual loop special pentru acest spațiu cu un trecut deloc liniștit, instalația imersivă și interactivă „Omission Possible” deschide în mod cu totul excepțional această clădire aproape uitată, într-un demers care chestionează percepția omului contemporan asupra efectelor trecerii timpului peste construcții și simboluri istorice.