Requiem pentru Arlechino
https://www.ziarulmetropolis.ro/requiem-pentru-arlechino/

Se joacă în Laboratorul de la Bulandra spectacolul „Arlechino moare?“, un alt atelier condus de Antoaneta Cojocaru, aceeaşi care ne-a dat „Pescăruşul“.

Un articol de Andrei Crăciun|2 Martie 2014

Se joacă în Laboratorul de la Bulandra spectacolul „Arlechino moare?“, un alt atelier condus de Antoaneta Cojocaru, aceeași care ne-a dat „Pescărușul“.

„Arlechino moare?“ este, la bază, un text de Nikolai Evreinov. Trebuie să vă spun cine a fost acest Evreinov, căci a fost mare personaj. La șapte ani avea gata prima sa piesă de teatru. Era sfârșitul secolului al XIX-lea, oamenii mureau mai tineri, așa era atunci, începeau mai devreme să muncească, dar orișicât acest fiu al unui inginer rus și al unei franțuzoaice cocheta cu geniul.

Multe a făcut el într-o viață de om. A fost clovn (da, a fost clovn!), dar a lucrat și la Ministerul Căilor Ferate (vă imaginați cum trebuie să arate un astfel de minister în Rusia!). S-a întâmplat să prindă vremuri prea interesante, inclusiv Revoluția Bolșevică. Ce a făcut și ce nu a făcut Evreinov în context? Pentru un răspuns coerent, ar trebui o lucrare de specialitate. Nu e nici timpul, nici locul. Precizez totuși că artistul a murit în 1953, supraviețuindu-i șase luni lui Stalin.

„Arlechino moare?” (bună adaptarea Oanei Turbatu, cu minusul consistent al unor replici apărute de nicăieri și greșit în piesă, căci, serios, poate că e prea mult să menționezi Carrefour-ul într-o piesă veche, rusească) e un spectacol în care se pariază, la fel ca în cazul „Pescărușului”, pe muzicalitate (posibilele explicații în copilăria Antoanetei Cojocaru, așa cum rezultă de aici.

Se poate să îți placă ideea unei morți care cântă, se poate, cum a fost și cazul meu, să o găsești inutilă, dar nu poți să nu-i recunoști experimentului de la Bulandra virtuțile.

Arlechino se devorează

Adrian Ciobanu, cu arta sa corporală binecunoscută, face un Arlechino foarte viu, deși, cum știm, Arlechino se pregătea să moară. Tocmai de aceea, tocmai de aceea. Se consumă în jocul său, se devorează, dacă preferați hiperbola. Reușește performanțe fizice la care alți actori nici măcar nu visează.

Își joacă teatrul cu grația unui balerin, nu greșește făcând așa, arată că știe cum arată curajul în fața morții, dar știe și să intre în hainele nefericirii. Are și momente în care cuvintele pur și simplu evadează din el, nu mai e capabil să le prindă în fraze. Știe să cânte și să danseze și să se scufunde, cu demnitate, în cada sa, pe care o rotește amețitor pe scena improvizată.

O inimă

Antoaneta Cojocaru însăși reușește să facă un rol memorabil. E mai bună în „Pierrot” decât a fost în „Nina” din „Pescărușul”. De mult n-am mai văzut o actriță care să se dăruiască așa. La sfârșitul piesei, cei care se uitau atent spre scena întunecată de la Bulandra puteau să vadă cum acolo rămăsese o inimă.

„Arlechino moare?” nu e perfect, e chiar departe de perfecțiune, dar rămâne un experiment necesar, de care, la cât teatru nu știu, pot să scriu, cu convingere, că teatrul românesc avea nevoie ca de inima Antoanetei Cojocaru. Desigur, aș putea să scriu cuvintele „spulberarea convențiilor”, „armonia cu simbolismul autorului”, ba chiar și „comedia dell’arte”. N-are rost.

Arlechino moare Antoaneta Cojocaru

Antoaneta Cojocaru / Arlechino moare / Teatrul Bulandra / se joacă joi, 6 martie, la Sala Izvor

Vă scriu ceva mai intim: mi-a plăcut, în definitiv, „Arlechino moare?”, poate pentru că am jucat, de-atâtea ori, pe discreta scenă a vieții personale, rolul arlechinului murind. Îl recunosc până la nuanță.

Am plecat din teatru gândindu-mă, vă jur, deodată, la un om evocat, în „Femeia la treizeci de ani“, de Balzac: gândindu-mă la Jean-Baptiste Gaspar Deburau. Acest Deburau a fost un popular, un celebru actor de circ, un mim, un acrobat, proverbial pentru calmul cu care se lăsa încadrat de cuțitele aruncate împrejurul lui. El este, în artă, creatorul personajului Pierrot.

A murit la cincizeci de ani, iubit cât Chaplin. L-au înmormântat la Père Lachaise, la Paris, desigur. În timpul vieții a insistat să joace doar în fața naivilor și a entuziaștilor.

Citiţi şi: ANTICRONICI Arlechino moare, dar cum trăieşte un spectacol?

INFO

Teatrul Bulandra (Sala Liviu Ciulei Laborator)

Arlechino moare?

de Nikolai Evreinov

Atelier condus de Antoaneta Cojocaru

Cu: Adrian Ciobanu, Antoaneta Cojocaru, Ela Ionescu/Raluca Botez, Raluca Oprea, Vlad Oancea/Marius Chivu

Scenografia: Mihai Păcurar

Foto din Arlechino moare – Teatrul Bulandra

19
/10
/19

Foaierul și holul Sălii Studio a Teatrului Odeon devin, pe timpul desfășurării FNT-29, spațiul unei expoziții despre arta și viața unui artist complex și plin de elaborate viziuni. Un demers care mizează pe informația intenționat-fragmentară, amestecată cu melancolie și decadență...

19
/10
/19

Evgheni Vodolazkin, unul dintre cei mai importanți și îndrăgiți scriitori, revine în România, în perioada 24–28 octombrie, la invitația Editurii Humanitas Fiction și a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara – FILTM 2019.

19
/10
/19

Duminică, 20 octombrie, de la 18.30, la TVR 3, în emisiunea „Vizual”, Marius Constantinescu vă invită la centrul BOZAR din Bruxelles, la deschiderea celui mai mare eveniment dedicat lui Brâncuşi în ultimii 20 de ani şi primul de acest gen din Belgia: expoziţia „Brâncuşi. Sublimarea formei”.

19
/10
/19

Marți, 22 octombrie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, va avea loc o întâlnire cu Lucian Boia și Marian Voicu despre volumul „Întrebări fără răspuns (sau cu prea multe răspunsuri)”, publicat de Editura Humanitas.

18
/10
/19

CRONICĂ DE FILM În documentarul „Jurnalul familiei -escu” (2018), regizorul Șerban Georgescu discută pe un ton jucăuș, ironic, ce (mai) înseamnă a fi român, la 100 de ani de la apariția României moderne, perioadă în care țara a trecut prin multe șocuri și transformări.

18
/10
/19

În Bucureşti, gala de deschidere a Les Films de Cannes à Bucarest este programată vineri, de la ora 19:00 la Cinema PRO, în prezența sărbătoritului ediţiei, Vlad Ivanov şi a cineastului Claude Lelouch.

18
/10
/19

Pentru prima dată adaptat pentru teatru, „Mătușa Julia și condeierul” de Mario Vargas Llosa, unul dintre cele mai fascinante romane ale literaturii lumii, s-a transformat în spectacol și va avea premiera vineri, 18 octombrie, de la ora 19, la Studio „Uțu Strugari” al Teatrului Național Timișoara.

18
/10
/19

Spectacolul „Figuranta” un nou one-woman show cu Tania Popa, va avea premiera pe 3 noiembrie, ora 20.00, la Sala Pictura a Teatrului Naţional din Bucureşti.

17
/10
/19

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul şi eşti bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citeşti ce-a mai rămas din presa scrisă şi se întâmplă acelaşi lucru. Iar pe reţelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îţi propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

Page 20 of 852« First...10...1819202122...304050...Last »