Revista Flacăra şi-a încetat apariţia în print
https://www.ziarulmetropolis.ro/revista-flacara-si-a-incetat-aparitia-in-print/

Revista Flacăra, al cărei prim număr a apărut pe 22 octombrie 1911, şi-a încetat apariţia în print, decizia fiind una „temporară”, a declarat George Arion, preşedinte director general al societăţii Publicaţiile Flacăra SA.   Ultimul număr în print al Revistei Flacăra a fost cel care a apărut în decembrie 2012. „Începând din această lună, apariţia […]

Un articol de Andrada Văsii|24 ianuarie 2013

Revista Flacăra, al cărei prim număr a apărut pe 22 octombrie 1911, şi-a încetat apariţia în print, decizia fiind una „temporară”, a declarat George Arion, preşedinte director general al societăţii Publicaţiile Flacăra SA.

 

Ultimul număr în print al Revistei Flacăra a fost cel care a apărut în decembrie 2012.

„Începând din această lună, apariţia Revistei Flacăra în print a fost sistată temporar. Am luat această decizie din cauza deciziilor prin care trece printul”, a spus George Arion, precizând că este posibil, dacă va fi favorabil contextul economic, ca apariţia în print a Revistei Flacăra să fie reluată la un moment dat în viitor.

El a precizat că decizia sistării apariţiei în print a Revistei Flacăra este una grea. „Am 38 de ani de Flacăra, în februarie îi împlinesc”, a spus George Arion.

În ceea ce priveşte site-ul publicaţiei, George Arion a spus că nu a fost luată încă o decizie cu privire la o eventuală dezvoltare a acestuia. „În privinţa site-ului, trebuie să luăm o hotărâre. Îl menţinem, cel puţin o perioadă”, a spus George Arion.

Pe de altă parte, George Arion a spus că, de la apariţia primului număr al Revistei Flacăra, pe 22 octombrie 1911, publicaţia şi-a mai sistat apariţia de trei ori.

Încetarea apariţiei în print a Revistei Flacăra a presupus şi o restructurare a angajaţilor publicaţiei. „S-a făcut o reducere de personal, pentru prima dată în istoria noastră”, a mai spus George Arion.

Fondatorul şi primul director al revistei a fost Constantin Banu. Adoptând o stilistică proprie marilor publicaţii culturale europene, revista s-a bucurat de succes în epocă, adunând în jurul ei personalităţi precum I. L. Caragiale, Barbu Ştefănescu Delavrancea, Ion Agârbiceanu, Alexandru Vlahuţă, Victor Eftimiu, Mihail Sadoveanu, George Coşbuc etc. În timpul Primului Război Mondial, Flacăra îşi încetează apariţia, revenind în atenţia publicului în anul 1922.

În apropierea celui de-Al Doilea Război Mondial publicaţia îşi încetează din nou apariţia. În mai 1952 apare noua serie Flacăra, „revistă lunară social-politică şi literar-artistică”. Multă vreme, a fost singura revistă ilustrată din România.

După decembrie 1989 apare o nouă revistă Flacăra care încearcă să reînnoade firul tradiţiei instaurate de către fondatorul ei. Se relansează într-un format grafic şi editorial nou şi original în 2001. Rebranding-ul din decembrie 2009 prezintă un nou concept editorial şi o formulă grafică modernă care se adresează cerinţelor cititorului actual.

Site-ul Revistei Flacăra a fost lansat în august 2010.

 

 

Sursa:  Mediafax

 

 

25
/01
/24

Muzica și poveștile se întâlnesc la Teatrelli într-un nou concept de spectacol sonor, creat de Mădălina Pavăl și Alexei Țurcan, împreună cu alți 10 muzicieni talentați. GAZDA redefinește sonoritățile românești și propune spectatorilor un alt mod de a se bucura de muzică – umăr lângă umăr cu artiștii răspândiți prin sala transformată într-o sufragerie, pregătiți să dăruiască povești din culisele creației.

25
/01
/24

Festivalul DIPLOMA Show, un proiect The Institute, lansează seria de podcasturi Friends of the Arts, produsă de Black Rhino Radio și moderată de Artemisa Pascu. Friends of the Arts - A DIPLOMA Show Podcast continuă misiunea proiectului de a promova și susține tinerii artiști, designeri și arhitecți.

25
/01
/24

Gaep anunță reprezentarea lui Théo Massoulier. Artistul stabilit la Lyon este cunoscut pentru asamblaje în care coexistă elemente minerale, plante și artefacte și care fac trimitere la culturile biologice din laborator sau la mici matrice prebiotice. Recent, el a început să dezvolte o serie de picturi cu basoreliefuri inedite, acționate magnetic. Prima lui expoziție personală la Gaep – și prima din București – se va deschide la finalul lunii februarie.

24
/01
/24

Despre “Klaus & Barroso” – ce a fost asta, frate Bogdan Theodor Olteanu? Acum, pe bune? Ce a fost asta? M-ai pus într-o situație tare complicată. Dar, vorba cântecului: “Frate, frate, la bine și la greu”, scrie Vasile Ernu, despre cel mai discutat film românesc din această lună.

23
/01
/24

CRONICĂ DE FILM În noul său lungmetraj, “Familiar” (2023), Călin Peter Netzer pare că încearcă să reia formula de succes din “Poziţia copilului” (2013), filmul cu care a câştigat Ursul de Aur la Berlinale.

23
/01
/24

ISTORIA ne ajută să călătorim în trecutul persoanelor, familiilor, comunităților, popoarelor, Lumii întregi. Ea ne învăţă să întelegem o hartă, o haină, o clădire, o ruină, o fotografie, o gravură, un document vechi, o piesă de muzeu sau chiar un tablou. Cine ştie Istorie, va înțelege mai bine comunitatea şi lumea în care trăieşte azi!

23
/01
/24

Miercuri, 24 ianuarie, ziua în care Unirea Principatelor Române este celebrată la nivel național prin numeroase festivități și manifestări culturale, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București oferă publicului oportunitatea de a descoperi tainele limbajului universal al artei prin intermediul expoziției momentului, „Universul lui Salvador Dalí”, deschisă la Hanul Gabroveni din centrul Capitalei.

22
/01
/24

Teatrul Național „I.L. Caragiale” București își începe anul în Sala Mare, cu „Opera de trei parale” de Bertolt Brecht, această ars poetica și demonstrație practică a teatrului epic, acest punct de cotitură teatral, tablă de șah cu toți pionii murdari, busolă morală fără ac, și matrioșkă a răului.

22
/01
/24

Art Safari revine în această primăvară cu o ediție ce marchează un deceniu de existență. În prim plan, marii maeștri ai artei românești: Eustațiu Stoenescu, Grigorescu, Tonitza, Luchian, Pallady, Baba, Petrașcu, Mützner, Dărăscu, Ressu, Iser. Noul sezon prezintă 5 expoziții de artă, ce pot fi văzute în perioada 8 martie-28 iulie, la Palatul Dacia-România de pe Lipscani.

22
/01
/24

Anul acesta, Teatrul Tamási Áron celebrează Ziua Culturii Maghiare prin deschiderea a trei spaţii de întâlnire : luni, 22 ianuarie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului, spectatorii din Sfântu Gheorghe pot urmări spectacolul "Voiam să mă revolt cu voi", o producţie a Teatrului Naţional din Târgu Mureş, în regia lui Aba Sebestyén; în aceeași zi, Trupa Tamási Áron joacă una dintre producţiile sale de succes, Floarea Soarelui, în regia lui Radu Afrim, pe scena Teatrului Naţional din Târgu Mureş; miercuri, 24 ianuarie, la Braşov, va fi lansată cartea despre viaţa actorului Nemes Levente, fostul director al Teatrului Tamási Áron.