Revistele glossy de azi și pictura Renașterii italiene
https://www.ziarulmetropolis.ro/revistele-glossy-de-azi-si-pictura-renasterii-italiene/

Venus, Fecioara Maria şi personificarea Primăverii, toate cele trei ipostaze fuzionează în configurarea unei iconografii personale. În care compunerea glossy găseşte o elocventă cale de dialog cu imaginarul Renaşterii italiene.

Un articol de Cosmin Ungureanu|7 septembrie 2017

Modernitatea artei începe o dată cu Renașterea. În secolele XV-XVI, mai întâi la Florența, apoi la Roma, Veneția și în alte centre italiene importante, vechile mecanisme de reprezentare și de conceptualizare a artei încorporează, treptat, felurite inovații: perspectiva ca metodă de construire a spațiului figurativ în relație cu subiectul imaginii, secularizarea (deteologizarea) și mitologizarea imaginii, centralitatea figurii umane și reglarea anatomică a corporalității. În această perioadă, de altfel, încep să fie teoretizate și reconfigurate statutul imaginii, relația dintre reprezentare și obiectul ei sau problema mizelor reprezentării.

De atunci și până astăzi, chiar și după explorarea până la limite – și dincolo de ele – a limbajului artistic, rămân încă valabile inovațiile din secolele XV-XVI. Acest lucru face ca două imagini diferite – fotografia glossy și tabloul de Renaștere – să se întâlnească în aceeași problematică.

Beyoncé Giselle Knowles-Carter (n. 1981) este o hipercunoscută figură a industriei muzicale americane, cochetând cu filmul și, de la o vreme, cu limbajul și codurile imaginii. Relativ recent, în timpul sarcinii și după nașterea celor doi gemeni, și-a înscenat o provocatoare (re)prezentare vizuală: s-a fotografiat, cu o anumită strategie de (de)voalare a nudității, într-un decor floral, în postúri studiate atent, cu anumite accesorii. Prima dintre fotografii (foto dreapta) o înfățișează nud, așezată pe un jilț vegetal, cu o amplă corolă florală ce-i dublează propriul coronament floral.

Cu un interesant efect sferoid, fundalul se constituie într-un fel de locus amoenus, spațiu ocrotitor, menit reveriei. Din acest adăpost, Beyoncé își privește provocator spectatorul (intruziv, voyeur), în vreme ce, ca și cum s-ar ști privită la rându-i, își acoperă pudic sânii și zona inghinală. De bună seamă studiată, această postură își relevă originea directă în tipologia Venus pudica pe care, preluând-o din sculptura antichității clasice, o consacră pe la 1485 artistul florentin Sandro Botticelli în tabloul Nașterea zeiței Venus (foto stânga). Asemenea Venerei pictate, cu același aer melancolic și atemporal, Beyoncé își revarsă cast șuvițele, desenând cu liniile brațelor aceeași mișcare circulară – reluată, în alt plan, de efectul sferoid din fundal.

La origine, ca și în tabloul lui Botticelli, Venus pudica era ipostaza emanată din spuma mării a zeiței antice. Beyoncé se extrage din acel context pentru a se plasa în altul, el însuși inspirat probabil de un alt tablou celebru al artistului florentin, Primăvara (foto dreapta jos), pictat pe la 1482 și considerat vreme îndelungată perechea Nașterii Venerei.

Personajul central din Primăvara, prezență enigmatică, nimbată de un arc vegetal, este, după toate aparențele, o reprezentare-hibridă (Venus–Fecioara Maria–zeița Pomona), a cărei părelnică graviditate trimite către o ipostază generatoare a zeiței iubirii – Venus genetrix – derivată din poemul De rerum natura al lui Lucrețiu.

Într-o situație comparabilă se instalează Beyoncé într-o altă fotografie (foto sus) în care, fără a fi abandonat întru totul postura Venus pudica, este însă voalată abil, încadrată de elemente vegetale – același locus amoenus – și, în plus, cu orizontul maritim omniprezent de asemenea în tablourile lui Botticelli. Ipostaza maternă în care se lasă fotografiată – cu gemenii în brațe – trimite inevitabil la o tipologie iconografică răspândită în secolul al XV-lea, anume Madonna col Bambino, însă în formula Fecioarei în grădina închisă (hortus conlusus–Madonna del Orto) inspirată de Cântarea cântărilor.

Venus, Fecioara Maria și personificarea Primăverii, toate cele trei ipostaze fuzionează în configurarea unei iconografii personale. În care compunerea glossy găsește o elocventă cale de dialog cu imaginarul Renașterii italiene.

Cosmin Ungureanu este istoric de artă. Îl puteți asculta la Fundația Calea Victoriei la cursul de Introducere în istoria artei: Antichitate, Renaștere, Modernitate.

La origine, ca și în tabloul lui Botticelli, Venus pudica era ipostaza emanată din spuma mării a zeiței antice. Beyoncé se extrage din acel context pentru a se plasa în altul. (Cosmin Ungureanu, istoric de artă)

Foto: prin amabilitatea Fundației Calea Victoriei

20
/01
/20

Recent întors la Sibiu din Statele Unite ale Americii, unde a participat la ediția 2020 a celui mai important congres de artele spectacolului din lume, organizat de International Society for the Performing Arts (ISPA), Constantin Chiriac îl are invitat la Sibiu, în cadrul primei conferințe speciale FITS și TNRS din acest an, vineri, 24 ianuarie, pe arhitectul Ștefan Dorin Adam.

20
/01
/20

Joi, 23 ianuarie, de la ora 18.00, la Galeria Estopia București va avea loc vernisajul expoziției „Blurred Is the New ID”, cu prilejul aniversării unui an de la deschiderea galeriei într-o eveniment care aduce în atenție neofigurativul contemporan, în viziunea a 8 artiști: Lucian Brumă, Otilia Cadar & Liviu Coman, Marius Fodor, Ada Muntean, Alexandru Nicoară, Sergiu Laslo și Szabó András.

24
/12
/19

Un grup de tineri artiști timișoreni din cadrul Facultății de Arte și Design a Universității de Vest Timișoara au demarat un proiect unic, menit să aducă împreună creatorii și iubitorii de artă. Proiectul Artă și Artiști Români are o motivație pur educațională.

23
/12
/19

Comisia Națională a României pentru UNESCO – CNR UNESCO - a organizat în data de 17 decembrie cea de-a IV-a ediție a Galei anuale de sfârșit de an, care a reunit partenerii instituționali, respectiv reprezentanți ai instituțiilor publice, societății civile, mediului privat, precum și alți colaboratori, personalități din domeniile de interes ale UNESCO - educație, științe, cultură, comunicare și informare.

14
/12
/19

Muzeul Colecţiilor de Artă, secţie a Muzeului Naţional de Artă al României, vă invită începând cu data de 14 decembrie 2019 să vizitaţi expoziţia permanentă a colecţiei „Dan şi Liana Nasta”, intrată în patrimoniul muzeului anul acesta, prin generozitatea donatorilor, soții Mihai şi Elena Nasta, nepoții colecționarilor.

10
/12
/19

Luni, 9 decembrie, începând cu orele 19.00, în foaierul Sălii Liviu Ciulei (Izvor) a avut loc vernisajul expoziției permanente de portrete ale actorilor din trupa Teatrului L.S. Bulandra, realizate de fotograful (și actorul) Andrei Runcanu.

Pagina 4 din 55« Prima...23456...102030...Ultima »