Revoluția bolșevică, o sută de ani mai târziu
https://www.ziarulmetropolis.ro/revolutia-bolsevica-o-suta-de-ani-mai-tarziu/

Cartea „O istorie secretă a Revoluţiei Ruse”, de Victor Loupan (traducere din limba franceză de Rodica Chiriacescu), a fost publicată la Editura Corint, în 2017.

Un articol de Andrei Crăciun|18 octombrie 2017


Victor Loupan nu este pe lista scurta a specialiștilor în Revoluția Rusă. El nu este Richard Pipes. Ceea nu înseamnă că Victor Loupan nu a putut să scrie o carte importantă (deși caută explicit comercialul).

O istorie secretă a Revoluției Ruse vine, în pragul centenarului Revoluției Bolșevice, cu o vedere proaspătă asupra acestui subiect despre care s-au scris milioane de pagini (enorm de multă maculatură), și tot nu a fost lămurit.

O istorie secretă a Revoluției Ruse este structurată în trei capitole. Primul pare mai degrabă o biografie, oarecum romanțată, a lui Lev Troțki.

Cazul Troțki e fundamental în istoria comunismului. Teza Loupan este aceasta: Troțki este cel care a făcut, până la urmă, Marea Revoluție din Octombrie, și tot el a organizat Armata Roșie și a câștigat Războiul Civil (e foarte palid în carte portretul lui Lenin). Troțki era intim cu serviciile secrete din Statele Unite și Germania și Marea Britanie. Troțki era un lider carismatic, pe care aroganța l-a învins – aroganța înaintea crimei comandate de Stalin.

Ce e valoros aici: Loupan (re)pune în circulație nume foarte importante în declanșarea Revoluției din 1917 (Alexander Parvus – strălucit teoretician, aflat în spatele Revoluției de la 1905, precursoarea celei din 1917, protector al lui Troțki; preotul Gapon – de asemenea o figură importantă în Revoluția ratată de la 1905, ucis încă de la 1906; bancherul evreu Jacob Schiff – care, de pe Wall Street, a finanțat, nu fără a culege roadele, Revoluția bolșevică). Și reușește să evite capcana teoriilor conspirației (deși titlul cărții conține, din rațiuni de marketing, cuvântul secretă).

Al doilea capitol ne înfățișează mecanismele prin care Stalin a ajuns și s-a menținut la putere. E un capitol valoros, mai ales pentru cei pasionați de felul în care, în comunism, istoria este permanent rescrisă.

Ultimul este dedicat terorii – aici Loupan își arată, cu adevărat, măiestria. Scrie despre violența din Revoluție și Războiul Civil până ajunge la această concluzie solidă: A muri pentru revoluție este supremul și cel mai sublim dintre sacrificii. A ucide în numele revoluției este cea mai minunată dintre fărădelegi. Aceasta este și eterna ei modernitate.

Până la urmă, scurta istorie secretă a Revoluției Ruse nu e chiar așa de secretă. E știut: în Uniunea Sovietică și în toată lumea roșie, internaționaliștii au pierdut în fața unui comunism național barbar, dar previzibil, pe gustul maselor largi, populare.

Pentru că, până la urmă, istoria a fost făcută tot de cei mulți care au crezut și apoi n-au mai crezut, dar au îndurat.

O istorie secretă a Revoluției Ruse vine, în pragul centenarului Revoluției Bolșevice, cu o vedere proaspătă asupra acestui subiect despre care s-au scris milioane de pagini (enorm de multă maculatură), și tot nu a fost lămurit.



26
/12
/14

Scriitori, critici literari şi reprezentanţi ai editurilor româneşti recomandă pasionaţilor de literatură să citească în vacanţa de Crăciun titluri ale unor scriitori laureaţi ai premiului Nobel, volume de poezii, dar şi cărţi pentru copii, acestea fiind doar o parte dintre "ofertele" de sărbători.

23
/12
/14

Captivi (Polirom, ed. a II-a, 2011), de Norman Manea, „un roman uimitor despre România postbelică, despre limbă, identitate şi pierdere”, a fost publicat în această lună de prestigioasa editură americană New Directions.

17
/12
/14

Librăria Eminescu a găzduit lansarea volumului „O viață și toate începuturile”, al tinerei scriitoare Alexandra Neacșu, vineri, 12 decembrie. Cartea a fost publicată de Compania Passe-Partout Dan Puric și are o prefaţă semnată de Dan Puric.

17
/12
/14

Columbia va emite în curând bancnote cu efigia scriitorului Gabriel Garcia Marquez - laureatul premiului Nobel pe anul 1982, decedat pe 17 aprilie -, în urma adoptării unei legi care a fost votată luni în Parlamentul acestei ţări.

11
/12
/14

Amza Pellea pleca după țigări și, uneori, se întorcea după trei zile. Gheorghe Dinică l-a luat de guler pe comandantul de la Otopeni. Vladimir Găitan ar fi putut juca într-un film de Michelangelo Antonioni... Câteodată, poveștile din culise sunt mai palpitante decât cele de pe scenă.

07
/12
/14

Numit de Petre Țuțea „ultimul senior al României”, Corneliu Coposu (1914 - 1995) a fost unul dintre cei mai importanți lideri politici ai perioadei postrevoluționare. „În fond nu e importantă persoana mea, importantă e ideea legată de viața mea. Dacă această idee va triumfa, apariția sau dispariția mea sunt secundare”, declara Seniorul PNȚCD, în anii '90.