Robert Lepage și capodopera de la Craiova
https://www.ziarulmetropolis.ro/robert-lepage-si-capodopera-de-la-craiova/

#thereisaWill #thereisLepage – ce mai e pe la Festivalul Internaţional Shakespeare, Craiova.

Un articol de Dan Boicea|23 mai 2022

🔶 Cât de ușor e să spui cuvântul „capodoperă“, fără să te simți vinovat cu ceva, atât de firesc, aproape ca o eliberare, când nu mai știi la ce cuvinte să apelezi ca să descrii ce tocmai ți-a venit în viață și ți-a îmbunătățit-o pentru totdeauna.

🔶 „887“, spectacolul lui Robert Lepage, prezentat în cadrul Festivalului Internațional Shakespeare de la Craiova, este o capodoperă a simplității și a inventivității, un jurnal creativ al amintirilor, un vis excelent executat tehnic, dacă se poate spune așa, și chiar se poate spune

🔶 Robert Lepage, singur pe scenă, se autopovestește ca într-un act de magie, fiind și dramaturg, dar și actor, și regizor, dar și scenograf, și operator video, dar și spectator, totul în doar două ore și un pic, două ore în care ajungi să cunoști un creator, un tânăr, dar și un om ajuns pe o treaptă înaltă a înțelegerii propriei vieți și a contextului social, politic, sau la nivel intim – uman, care a făcut-o să fie viața unui canadian care a reușit să uluiască lumea.

🔶 Robert Lepage, cu umor, cu răbdare, cu voluptate de povestitor, interacționând cu scenografia la un nivel la care rar poți vedea un artist făcând asta, ajutat de 11 membri nevăzuți ai trupei sale Ex Machina din Quebec, fondată în 1994, arată ce înseamnă un bun universal care funcționează impecabil la nivel tehnic și care își adaugă numeroase straturi de emoție, informație și autoironie, pe care sala le decodifică natural.

🔶 Lepage arată, de fapt, de ce continuitatea rolurilor în procesul de creație face ca un produs artistic să intre într-o inevitabilă logică a succesului – pentru că el, ca dramaturg, nu este doar acela care își scrie textul și speră să fie reprodus bine pe scenă, ci își asumă mai departe și un rol de a transcrie acest text în limbaj scenografic, iar ca regizor se asigură că această mașinărie a emoțiilor, formată din text, elemente de decor și sceno-tehnică să ducă spectatorul din punctul A în punctul B fără accidente pe drum. E un mecanism care merg ca uns de la premiera din 2015 a spectacolului.

🔶 „De câți dramaturgi e nevoie ca să schimbi un bec? De niciunul, pentru că dacă ai apela la ei, niciunul n-ar schimba nimic“, glumește Lepage. Poate și de asta el își asumă să țină în mână totul, atât la nivel conceptual, dar și, efectiv, în anumite momente, modificând spațiile de joc cu mâna, împingând, trăgând, deschizând, lumi, vieți și amintiri, jucându-se cu reproducerile în miniatură ale cartierului și ale blocului în care a crescut, pe Murray Avenue 887, în Quebec, acolo unde a început totul.

🔶 E un nivel de implicare și de contopire a rolurilor (regizor, actor, dramaturg, scenograf), aproape nemaiîntâlnit până acum, cu meșteșug, cu intuiție și cu simț practic, totul pe un fir bine articulat al narațiunii.

🔶 „887“ este o producție de teatru în adevăratul sens al definiției și o mare șansă pentru spectatori de o a vedea în România, la un festival care își împlinește cu vârf și îndesat menirea.

🔶 Dacă Robert Lepage ar fi invitat undeva, la un festival la care ați avea acces, faceți acei kilometri. Ieșiți din casă până la prima stație de metrou. Răbdați în trafic câteva semafoare în plus. Încărcați bine trotineta electrică. Pentru cei care merg la teatru sau pentru cei care poate nu au mers vreodată, chiar și cel mai puțin interesant spectacol al lui Robert Lepage (dacă ar exista așa ceva; nu se poate confirma încă din trei surse) poate conține o idee care poate însemna ceva important.

Foto: Simion Buia

20
/07
/22

În perioada 20-22 iulie, se va desfășura pe coasta dalmată un festival original organizat și girat artistic de celebrul tenor, dirijor și compozitor de origine argentiniană José Cura, cu aportul a numeroși muzicieni români, mai precis Orchestra Metropolitană București și Corul artiștilor Operei Naționale București.

19
/07
/22

Institutul Cultural Român, rețeaua de reprezentanțe și Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR), îl aniversează, printr-un proiect online difuzat global, pe celebrul scriitor român Norman Manea, supraviețuitor al Holocaustului, una dintre marile conștiințe ale lumii contemporane, care împlinește venerabila vârstă de 86 de ani.

19
/07
/22

Zilele acestea a plecat spre librăriile din întreaga țară ediția în limba română a romanului Sărutul femeii-păianjen, cea mai cunoscută carte a scriitorului argentinian Manuel Puig, publicată în traducere de Editura Pandora M în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction (traducere de Ilinca Ilian). Romanul a fost ecranizat cu succes în 1985, în regia lui Héctor Babenco, filmul aducându-i un Oscar actorului William Hurt, iar peliculei mai multe nominalizări, inclusiv pentru regie. În 1992, musicalul cu același nume a fost montat pe Broadway, piesa fiind recompensată cu Premiul Tony.

19
/07
/22

Prin anii nouăzeci, a existat o campanie publicitară care se intitula simplu si atrăgător: „Cu balonul în Arizona”. Pentru un copil de clasa a treia dintr-o Românie abia ieșită din comunism, perspectiva unei călători în America, și nu oricum, ci cu balonul, era irezistibilă.

18
/07
/22

Ziarul Metropolis vă oferă o selecție de 22 de imagini de la Art Safari 2022, eveniment care aduce la București expozițiile străine „Picasso, Dalí & Falla. Le tricorne” și „Barbara Klemm. Light and Dark. Photographs from Germany” și ne invită în universul unor artiști români precum Marcel Iancu, Theodor Aman și Irina Dragomir. Până pe 7 august, la Palatul Dacia-România din Strada Lipscani nr. 18-20!

18
/07
/22

Poezia înseamnă viață trăită și mult mai mult decât atât. Dincolo de o armonie și de o știință a cuvintelor, poezia se leagă de orice simțământ omenesc, de orice nuanță a firii noastre. Poetul Teodor Burnar ne invită într-o astfel de lume, unde viața trăită estre portretizată cu realism și unde cuvintele devin purtătoare de emoție într-un labirint lăuntric.

18
/07
/22

Ediția a XIV-a a Festivalului de Film și Istorii Râșnov aduce în fața publicului din România 12 documentare internaționale și două proiecții speciale din 11 țări. Reamintim că tema festivalului se concentrează anul acesta în jurul ideii de granițe - borders, un concept care își propune să aducă răspunsuri la întrebări și provocări multiple ce țin de libertățile individuale și creative cu care societatea actuală se confruntă.