Români celebri în străinătate. Nicolae Iorga
https://www.ziarulmetropolis.ro/romani-celebri-in-strainatate-nicolae-iorga/

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE ”Iorga te conduce din infernul diplomelor până în raza celestă a viziunii totale”. Aceasta e una din caracterizările făcute de George Călinescu marelui istoric.

Un articol de Georgeta Filitti|4 august 2017

A-i prezenta opera este nespus de anevoios din cauza întinderii și a diversității ei. Întreaga creație îi stă sub semnul excepționalului, neobișnuitului, ineditului. Elev și student supradotat, Nicolae Iorga (1871-1940) rămâne cel mai reprezentativ istoric român. În același timp, contribuțiile sale fundamentale despre istoria altor state îl situează între marii cercetători ai lumii. Și această poziție i-a fost răsplătită cu nenumărate titluri de doctor honoris causa al unor universități de prestigiu, oferte de cursuri la Sorbona, prezidarea de întâlniri internaționale de profil, întemeierea de așezăminte culturale (Școala română de la Fontenay-aux-Roses, de lângă Paris, Casa romena de la Veneția etc), publicarea, în premieră, a unor documente din arhive multicentenare (ca cea de la Dubrovnik, vechea Ragusa).

Prima manifestare în străinătate e colaborarea, la 19 ani, la Enciclopedia franceză, urmată de licența luată la Paris, cu lucrarea despre corespondența lui Philippe de Mezieres și de doctoratul consacrat lui Thomas III, marchiz de Saluces (1893). Cercetările în arhivele și bibliotecile europene sunt extraordinar de rodnice. Avea doar 23 de ani când aduce în țară 10 000 de volume ce vor forma baza bibliotecii de peste un sfert de milion de titluri, donate mai apoi statului. În 1895 e titularizat profesor de istorie universală la Iași și tot atunci începe seria marilor colecții de documente, între care cele șase volume Note și extrase spre a servi la istoria cruciatelor în secolul al XV-lea (în limba franceză). Culege documente în țară și străinătate, ține conferințe la Academia Română, publică masiv, uneori cu tentă polemică în presa vremii, face apel la posesorii de documente să i le pună la dispoziție pentru editare și ține o corespondență febrilă cu colegii și profesorii din străinătate. În același timp călătorește prin țară și ajunge să-i cunoască fiecare colțișor ca nimeni altul.

În 1907 e ales în Parlamentul țării. Cariera politică va culmina în 1931-1932 când e desemnat prim ministru. Paralel cu lucrările de istoria românilor, în 1907, la Londra, îi apare Istoria Imperiului bizantin. Conduce cele trei publicații ”Neamul românesc”și începe publicarea la Gotha a Istoriei Imperiului otoman (5 volume). Faima sa internațională este considerabilă. La Viena se imprimă timbre cu chipul său. Convins toată viața că doar educația dă trăinicie și putere de afirmare unui popor, înființează biblioteci, donează cărți, conduce Liga culturală, inițiază Universitatea de vară de la Vălenii de Munte. Argumentează temeinic perenitatea românilor în spațiul sud est european și consacră mai multe volume relațiilor bilaterale (cu Albania, Rusia, Polonia, Grecia) și mai departe cu Franța, Anglia ș.a.

Susține cu un Like jurnalismul cultural!

În 1914 apare sinteza Istoria statelor balcanice în epoca modernă (în limba franceză). Tot atunci pune bazele, în colaborare, Institutului de studii sud est europene. Scrie și face să fie jucate drame istorice cu subiecte din istoria patriei. Participă la războaiele balcanice în calitate de corespondent de presă (1912). În anul următor, la inițiativa sa, se desfășoară un întreg program de comemorare a 200 de ani de la uciderea lui Constantin Brâncoveanu.

La izbucnirea primului război mondial, N. Iorga e în fruntea celor care militează pentru alierea la Antantă. Va rămâne consecvent acestei convingeri iar articolele sale și cuvântările din Parlamentul de la Iași înseamnă o îmbărbătare continuă a conaționalilor săi. După război, desfășoară aceiași activitate debordantă: lucrări de istorie, conferințe, ziaristică, cursuri universitare în țară și străinătate, prezență parlamentară, cercetări în arhive străine, conducerea unor congrese internaționale, întemeierea fundației care îi poartă numele pentru studenți etc. Interludiul politic din 1931-1932, când e prim ministru, nu-i slăbește ritmul de lucru supraomenesc. Numai în 1931 a scos 53 de cărți iar în 1932 – 41.În urma sa au rămas 431 volume de corespondență cu personalități din țară și din afara ei.

Nicolae Iorga s-a implicat în politică cu aceiași impetuozitate și a plătit pentru aceasta fiind asasinat de legionari. El rămâne acel reper veșnic spre care ar trebui să ne întoarcem ori de câte ori abordăm teme de istorie. Dar și de viață, de morală, de comportament cotidian pentru că marele istoric a fost desăvârșit în gândurile și faptele sale. Cele peste 11 000 de titluri de lucrări, larga recunoaștere internațională, îndelungata carieră de dascăl care a pregătit zeci de generații fac din el unul din marii oameni ai secolului XX.

13
/05
/16

Pe locul de azi al teatrului ODEON, exista, la începutul secolului al 19-lea, un palat locuit de domnul ţării ; de fapt era o îngrămădire de clădiri, cu stiluri amestecate şi fel de fel de podoabe interioare.

11
/05
/16

Vreme de peste o sută de ani, locul unde se află restaurantul şi cofetăria Capşa a fost considerat printre „centrele nervoase” ale oraşului. La 1812, după ce Rusia ne-a răpit Basarabia iar pe tronul ţării era vodă Caragea, aici şi-a instalat un Mathias Brody o baracă uriaşă unde a montat mai multe diorame. Timp de 4 ani, bucureşteni curioşi, de la boierii cu caftan la „prostime”, s-au perindat prin faţa imaginilor încremenite, dar atât de expresive: alaiuri împărăteşti, oraşe minunate, vase surprinse de furtună pe mare.

08
/05
/16

Există întâmplări în viaţă care par a fi extrase din romane, iar cele din romane, de multe ori, par rupte din viaţă. Ioan Russu Şirianu povestește în memoriile sale cum, eliminat din școala de la Arad, îmbrăcat cu iţari şi surtuc, încălţat cu opinci, pleacă pe jos spre Bucureşti, nădăjduind că-şi va găsi de lucru la unchiul Slavici.  Pe drum, îl cunoaște pe George Coșbuc.

27
/04
/16

Domnia Regelui Carol I a coincis cu o perioadă din istoria Europei cunoscută drept La belle époque. Atunci s-a construit masiv, s-au preluat modele, mai ales franţuzeşti, au fost invitaţi să lucreze în ţara noastră arhitecţi francezi, germani, cehi. Iniţiativa principală a aparţinut suveranului care a dispus (susţinând masiv din caseta particulară) ridicarea, refacerea sau modernizarea unor edificii rămase şi azi emblematice pentru Bucureşti.

25
/04
/16

Aşa a fost supranumit un domnitor în Ţara Românească din şirul fanarioţilor aflat pe tron între 1786 şi 1789. Nu făcea parte din familiile nobile din Fanar ci era, după spusa ambasadorului francez la Ţarigrad, „un ţărănoi din Arhipelag”.

11
/04
/16

Soprana Maria Callas a studiat Conservatorul din Atena şi a debutat în spectacolul “Tosca” la Teatrul Regal din Atena. Femeia plină de capricii, iubită sau urâtă cu aceeaşi forţă, fusese capabilă să-şi schimbe înfăţişarea şi să devină un mit, în urma unei banale cure de slăbire.

09
/04
/16

Între „misterele Bucureştiului” care stăruie de mai bine de un secol și jumătate, moartea violentă a lui Barbu Catargiu ocupă un loc aparte. Asasinat politic? Crimă pasională? Faptă de nebun? Răspunsul n-a fost aflat, deşi din vreme în vreme istoricii se pleacă, din păcate fără succes, asupra acelui moment. Dosarul a dispărut destul de repede după întocmire, procurorul Deşliu a fost demis şi lumea a început să se lanseze în ipoteze.

04
/04
/16

Prezenţa patrupedelor pe uliţele, apoi pe străzile oraşului, e o realitate consemnată încă de la întemeierea lui, pe vremea legendarului cioban Bucur. Ţinuţi la început să păzească proprietăţile, dar înmulţiţi fără socoteală, câinii au ajuns şi obiect de distracţie în mahalale.

02
/04
/16

„Chestiunea orientală” a însemnat un concept istoric vehiculat cu ardoare din sec. XVIII până la războiul din 1877-1878. Era vorba de disputele dintre marile puteri pentru dominarea drumului spre Orientul Apropiat. Ele au generat războaiele austro-ruso-turce, desfăşurate mai toate şi pe pământ românesc.

01
/04
/16

Trei sferturi de veac şi-a închinat viaţa în slujba cântecului şi, mai ales, a romanţei, despre care spunea că este cea mai sinceră, cea mai pătimaşă expresie a unei epoci şi a societăţii. Cântecele lui de inimă albastră au făcut duminici de vis din toate zilele săptămânii. Gică Petrescu s-a născut pe 2 aprilie 1915 si s-a stins din viață pe 18 iunie 2006.

28
/03
/16

La jumătatea anilor ’60, Ion Dichiseanu o cunoaşte la Festivalul de Film de la Beirut pe Sara Montiel, actriţă şi cîntăreaţă celebră în acea vreme, şi se îndrăgosteşte de ea la prima vedere. După puţin timp, când Sara ajunge la Bucureşti pentru a susţine o serie de concerte, vrea să-l întâlnească. Aşa începe povestea lor de iubire, descrisă în volumul “Am fost rivalul regelui. Povestea mea de iubire cu Sara Montiel”, apărut la Polirom.

23
/03
/16

Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi organizează expoziţia Viaţa românească – 110 ani de la apariţie, ce valorifică patrimoniul MNLRI şi extraordinara colecţie a istoricului literar Nicolae Scurtu. Vor fi expuse în premieră documente de patrimoniu deosebit de valoroase pentru istoria noastră literară, de la scrisori şi fotografii la ediţii princeps, ediţii cu autograf sau cărţi de vizită.

22
/03
/16

BUCUREŞTIUL DE TOTDEAUNA Oraş de câmpie, cu mai toate casele făcute din chirpici, paiantă ori nuiele  - asta până la mijlocul secolului al XIX-lea – Bucureştiul a rămas expus tuturor calamităţilor: inundaţii, cutremure, incendii. Acestea din urmă pârjoleau o uliţă, o mahala, până în 1847, când au distrus aproape o treime din el.

21
/03
/16

„Cu Bach, viaţa ar fi suportabilă chiar şi într-un canal” - Emil Cioran. Considerat, alături de Mozart şi Beethoven, cel mai mare compozitor al lumii, Johann Sebastian Bach s-a născut într-o zi de 21 martie (1685).

Pagina 20 din 34« Prima...10...1819202122...30...Ultima »