Români celebri în străinătate. Nicolae Iorga
https://www.ziarulmetropolis.ro/romani-celebri-in-strainatate-nicolae-iorga/

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE ”Iorga te conduce din infernul diplomelor până în raza celestă a viziunii totale”. Aceasta e una din caracterizările făcute de George Călinescu marelui istoric.

Un articol de Georgeta Filitti|4 august 2017

A-i prezenta opera este nespus de anevoios din cauza întinderii și a diversității ei. Întreaga creație îi stă sub semnul excepționalului, neobișnuitului, ineditului. Elev și student supradotat, Nicolae Iorga (1871-1940) rămâne cel mai reprezentativ istoric român. În același timp, contribuțiile sale fundamentale despre istoria altor state îl situează între marii cercetători ai lumii. Și această poziție i-a fost răsplătită cu nenumărate titluri de doctor honoris causa al unor universități de prestigiu, oferte de cursuri la Sorbona, prezidarea de întâlniri internaționale de profil, întemeierea de așezăminte culturale (Școala română de la Fontenay-aux-Roses, de lângă Paris, Casa romena de la Veneția etc), publicarea, în premieră, a unor documente din arhive multicentenare (ca cea de la Dubrovnik, vechea Ragusa).

Prima manifestare în străinătate e colaborarea, la 19 ani, la Enciclopedia franceză, urmată de licența luată la Paris, cu lucrarea despre corespondența lui Philippe de Mezieres și de doctoratul consacrat lui Thomas III, marchiz de Saluces (1893). Cercetările în arhivele și bibliotecile europene sunt extraordinar de rodnice. Avea doar 23 de ani când aduce în țară 10 000 de volume ce vor forma baza bibliotecii de peste un sfert de milion de titluri, donate mai apoi statului. În 1895 e titularizat profesor de istorie universală la Iași și tot atunci începe seria marilor colecții de documente, între care cele șase volume Note și extrase spre a servi la istoria cruciatelor în secolul al XV-lea (în limba franceză). Culege documente în țară și străinătate, ține conferințe la Academia Română, publică masiv, uneori cu tentă polemică în presa vremii, face apel la posesorii de documente să i le pună la dispoziție pentru editare și ține o corespondență febrilă cu colegii și profesorii din străinătate. În același timp călătorește prin țară și ajunge să-i cunoască fiecare colțișor ca nimeni altul.

În 1907 e ales în Parlamentul țării. Cariera politică va culmina în 1931-1932 când e desemnat prim ministru. Paralel cu lucrările de istoria românilor, în 1907, la Londra, îi apare Istoria Imperiului bizantin. Conduce cele trei publicații ”Neamul românesc”și începe publicarea la Gotha a Istoriei Imperiului otoman (5 volume). Faima sa internațională este considerabilă. La Viena se imprimă timbre cu chipul său. Convins toată viața că doar educația dă trăinicie și putere de afirmare unui popor, înființează biblioteci, donează cărți, conduce Liga culturală, inițiază Universitatea de vară de la Vălenii de Munte. Argumentează temeinic perenitatea românilor în spațiul sud est european și consacră mai multe volume relațiilor bilaterale (cu Albania, Rusia, Polonia, Grecia) și mai departe cu Franța, Anglia ș.a.

Susține cu un Like jurnalismul cultural!

În 1914 apare sinteza Istoria statelor balcanice în epoca modernă (în limba franceză). Tot atunci pune bazele, în colaborare, Institutului de studii sud est europene. Scrie și face să fie jucate drame istorice cu subiecte din istoria patriei. Participă la războaiele balcanice în calitate de corespondent de presă (1912). În anul următor, la inițiativa sa, se desfășoară un întreg program de comemorare a 200 de ani de la uciderea lui Constantin Brâncoveanu.

La izbucnirea primului război mondial, N. Iorga e în fruntea celor care militează pentru alierea la Antantă. Va rămâne consecvent acestei convingeri iar articolele sale și cuvântările din Parlamentul de la Iași înseamnă o îmbărbătare continuă a conaționalilor săi. După război, desfășoară aceiași activitate debordantă: lucrări de istorie, conferințe, ziaristică, cursuri universitare în țară și străinătate, prezență parlamentară, cercetări în arhive străine, conducerea unor congrese internaționale, întemeierea fundației care îi poartă numele pentru studenți etc. Interludiul politic din 1931-1932, când e prim ministru, nu-i slăbește ritmul de lucru supraomenesc. Numai în 1931 a scos 53 de cărți iar în 1932 – 41.În urma sa au rămas 431 volume de corespondență cu personalități din țară și din afara ei.

Nicolae Iorga s-a implicat în politică cu aceiași impetuozitate și a plătit pentru aceasta fiind asasinat de legionari. El rămâne acel reper veșnic spre care ar trebui să ne întoarcem ori de câte ori abordăm teme de istorie. Dar și de viață, de morală, de comportament cotidian pentru că marele istoric a fost desăvârșit în gândurile și faptele sale. Cele peste 11 000 de titluri de lucrări, larga recunoaștere internațională, îndelungata carieră de dascăl care a pregătit zeci de generații fac din el unul din marii oameni ai secolului XX.

07
/09
/16

Setea de cultură a bucureştenilor s-a manifestat plenar în a doua jumătate a sec. al 19-lea. Un grup de iniţiativă, creat în vremea lui Cuza Vodă, a început să organizeze, seara la ora 9.00, conferinţe în casele lui Costache Ghica de lângă Cişmigiu (în piaţa Valter Mărăcineanu de azi).

05
/09
/16

„Nu voi fi un rock star, voi fi o legendă.” - Freddie Mercury. Artistul născut în Zanzibar, considerat unul dintre cei mai mari cântăreţi de muzică rock din istorie, ar fi împlinit astăzi 70 de ani. O vârstă la care Freddie Mercury, liderul formației britanice Queen, nu şi-ar fi dorit să ajungă: „Nu mă aştept să ajung la bătrâneţe. Mi-e totuna ce va fi. Ar fi plicticos să trăiesc până la şaptezeci de ani”.

02
/09
/16

Concepţia strămoşilor noştri despre igiena corporală era puţin deosebită de a noastră. Ea nu intra în practica cotidiană, ci se transforma într-un eveniment plăcut, săptămânal ori şi la răstimpuri mai mari.

29
/08
/16

Un proverb românesc apărut în sec. al XIX-lea susţinea că „scule avem, dar n-avem nemţi”. Cu alte cuvinte, erau omagiaţi pentru îndemânarea lor mecanicii de tot felul veniţi din ţările germane să lucreze la batozele, treierătoarele şi pompele de tot felul din gospodăriile noastre.

22
/08
/16

Viaţa publică, destul de firavă în sec. al XVII-lea, se desfăşura mai ales în cafenele. Cea dintâi atestată documentar a fost a lui Kara Hamie, în 1667, pe un loc învecinat cu biserica Doamnei de azi. În vremea lui Constantin Brâncoveanu, pe Calea Şerban Vodă (podul Beilicului) se înşirau destule cafenele, toate la dispoziţia mai cu seamă a turcilor.

16
/08
/16

Înainte de a fi un obiect uzual, automobilul a fost unul de lux. Primul exemplar a fost adus la Bucureşti în 1880 de Barbu Bellu, din familia care a donat terenul pentru cimitirul de mai târziu cu acelaşi nume. Era un Peugeot de 4 CP; „trăsură cu 4 locuri”, i-au spus amuzaţi şi neîncrezători ai noştri.

16
/08
/16

Într-o zi de 16 august (1977) înceta din viaţă Elvis Presley, sex-simbol, legendă vie a muzicii, Regele Rock and Roll-ului şi unul dintre cei mai iubiți artiști ai tuturor timpurilor. Moartea lui Elvis a iscat mii de supoziții și investigații, care mai de care mai fanteziste. Potrivit raportului medico-legal, artistul a fost găsit zăcând în propria vomă, în baia reședinţei sale din Graceland.

09
/08
/16

Astăzi, 9 august, de la ora 15.15, sicriul cu trupul neînsuflețit al Reginei Ana va fi adus în țară, urmând să fie depus, apoi, la Castelul Peleș. Evenimentul se va desfășura în prezența Alteței Sale Regale Principesa Moștenitoare Margareta și a Familiei Regale, a reprezentanților instituțiilor statului și a membrilor Casei Regale. De marți, ora 17,00, până miercuri, ora 18,30, sicriul cu trupul neînsuflețit al Reginei Ana va fi așezat în Holul de Onoare al Castelului Peleș.

01
/08
/16

Aşezat pe malurile Dâmboviţei, cu un sol nisipos şi pânza freatică la suprafaţă, oraşul n-a putut beneficia, sute de ani de construcţii înalte; când au fost totuşi ridicate, s-au crăpat, s-au prăbuşit şi ruinat în urma cutremurelor, a invaziilor străine ori a nepăsării locuitorilor.

27
/07
/16

"Să joci ani de-a rândul personaje fără o problematică importantă, să te fâţâi pe scenă de colo – colo strâmbându-te ca să obţii nişte aplauze cu care să poţi împăuna seara la cârciumă, mi se pare un lucru foarte trist."– Alexandru Tocilescu (27 iulie 1946 - 29 noiembrie 2011). Unul dintre cei mai apreciaţi regizori români de teatru ar fi împlinit, astăzi, 70 de ani.