România, invitată de onoare a Târgului Internaţional de Carte de la Leipzig
https://www.ziarulmetropolis.ro/romania-invitata-de-onoare-a-targului-international-de-carte-de-la-leipzig/

România este în acest an invitată de onoare a Târgului Internaţional de Carte de la Leipzig, cel mai important eveniment european de profil dedicat promovării lecturii şi unul dintre cele mai vechi târguri de acest gen din întreaga lume, care va debuta pe 15 martie.

Un articol de Petre Ivan|9 martie 2018

Alături de partenerii săi, MCIN va organiza peste 60 de evenimente şi invitând în faţa cititorilor germani peste 40 de autori.

Participarea României ca ţară invitată de onoare a ediţiei din 2018 a Târgului Internaţional de Carte de la Leipzig semnifică nu doar reluarea şi stabilizarea conexiunilor culturale româno-germane, ci şi dezvoltarea de proiecte şi colaborări pe termen lung, în toate domeniile culturale şi academice.

Târgul Internaţional de Carte de la Leipzig, unde România este ţara invitată de onoare, este unul dintre cele mai importante târguri la nivel mondial. Sunt onorat că Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale este organizatorul prezenţei româneşti acolo. Cu ocazia acestui eveniment, în prag de Centenar al Unirii, îmi doresc să vorbim mai mult despre ceea ce trebuie să fie cu adevărat România europeană, România culturală, România noastră, a tuturor, ca proiect naţional. Poate mai mult ca niciodată, suntem datori nu doar să privim cu atenţie realităţile culturii româneşti, dar să şi înţelegem că Anul Centenarului Marii Uniri ne oferă ocazia unui nou start, ocazia de a celebra cultura în integralitatea expresiilor sale – George Ivaşcu, ministrul Culturii.

Lista invitaţilor include atât scriitori cunoscuţi şi apreciaţi de către cititorii de limbă germană, precum Norman Manea, Mircea Cărtărescu, Nora Iuga, Varujan Vosganian, Filip Florian, Cătălin Mihuleac, Andrei Oişteanu, Andrei Pleşu sau Doina Ruşti, cât şi autori cărora le-au apărut recent volume în limba germană sau sunt prezenţi cu traduceri în antologii: Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Andrei Cornea, Cătălin Mihuleac, Denisa Comănescu, Dinu Flămând, Emil Hurezeanu, Florin Lăzărescu, Gabriela Adameşteanu, Ioana Nicolaie, Iulian Tănase, Lavinia Branişte, Matei Vişniec, Nicolae Prelipceanu, Radu Găvan, Claudiu M. Florian, Aura Christi, Robert Şerban, Teodor Dună, Adela Greceanu, Bogdan Coşa, Gheorghe Iacob. Acestora li se alătură scriitori de limbă germană cu origini româneşti, precum Cătălin Dorian Florescu, Jan Cornelius, Dana Grigorcea, Iris Wolff, Rodica Draghincescu, Carmen Francesca Banciu sau Traian Pop.

Foto: Târgul Internaţional de Carte de la Leipzig – facebook

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.

28
/01
/20

Joi, 30 ianuarie, de la ora 19.00, librăria Humanitas de la Cișmigiu va fi gazda unui dialog despre Bucureștiul cărților și al scriitorilor. Cele două autoare ale volumului Dicționar de locuri literare bucureștene, Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu, și invitații lor, criticii literari Dan C. Mihăilescu, Mihai Zamfir și Angelo Mitchievici, vor fi ghizi într-o recartografiere a orașului prin ficțiune.

28
/01
/20

Îndeobște, afacerile premiilor literare din România sunt banale și jalnice reglări de conturi între găști, se desfășoară între oameni care ar intra toți într-o debara sau într-o cabină telefonică. Certuri mari, mize mici.