România, invitată de onoare a Târgului Internaţional de Carte de la Leipzig
https://www.ziarulmetropolis.ro/romania-invitata-de-onoare-a-targului-international-de-carte-de-la-leipzig/

România este în acest an invitată de onoare a Târgului Internaţional de Carte de la Leipzig, cel mai important eveniment european de profil dedicat promovării lecturii şi unul dintre cele mai vechi târguri de acest gen din întreaga lume, care va debuta pe 15 martie.

Un articol de Petre Ivan|9 martie 2018

Alături de partenerii săi, MCIN va organiza peste 60 de evenimente şi invitând în faţa cititorilor germani peste 40 de autori.

Participarea României ca ţară invitată de onoare a ediţiei din 2018 a Târgului Internaţional de Carte de la Leipzig semnifică nu doar reluarea şi stabilizarea conexiunilor culturale româno-germane, ci şi dezvoltarea de proiecte şi colaborări pe termen lung, în toate domeniile culturale şi academice.

Târgul Internaţional de Carte de la Leipzig, unde România este ţara invitată de onoare, este unul dintre cele mai importante târguri la nivel mondial. Sunt onorat că Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale este organizatorul prezenţei româneşti acolo. Cu ocazia acestui eveniment, în prag de Centenar al Unirii, îmi doresc să vorbim mai mult despre ceea ce trebuie să fie cu adevărat România europeană, România culturală, România noastră, a tuturor, ca proiect naţional. Poate mai mult ca niciodată, suntem datori nu doar să privim cu atenţie realităţile culturii româneşti, dar să şi înţelegem că Anul Centenarului Marii Uniri ne oferă ocazia unui nou start, ocazia de a celebra cultura în integralitatea expresiilor sale – George Ivaşcu, ministrul Culturii.

Lista invitaţilor include atât scriitori cunoscuţi şi apreciaţi de către cititorii de limbă germană, precum Norman Manea, Mircea Cărtărescu, Nora Iuga, Varujan Vosganian, Filip Florian, Cătălin Mihuleac, Andrei Oişteanu, Andrei Pleşu sau Doina Ruşti, cât şi autori cărora le-au apărut recent volume în limba germană sau sunt prezenţi cu traduceri în antologii: Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Andrei Cornea, Cătălin Mihuleac, Denisa Comănescu, Dinu Flămând, Emil Hurezeanu, Florin Lăzărescu, Gabriela Adameşteanu, Ioana Nicolaie, Iulian Tănase, Lavinia Branişte, Matei Vişniec, Nicolae Prelipceanu, Radu Găvan, Claudiu M. Florian, Aura Christi, Robert Şerban, Teodor Dună, Adela Greceanu, Bogdan Coşa, Gheorghe Iacob. Acestora li se alătură scriitori de limbă germană cu origini româneşti, precum Cătălin Dorian Florescu, Jan Cornelius, Dana Grigorcea, Iris Wolff, Rodica Draghincescu, Carmen Francesca Banciu sau Traian Pop.

Foto: Târgul Internaţional de Carte de la Leipzig – facebook

22
/02
/19

Douăsprezece episoade din viața scriitorului Romain Gary, surprinse de François-Henri Désérable în romanul-tribut „Un anume domn Piekielny” (Editura Humanitas Fiction).

11
/02
/19

De peste zece ani, Fundația Calea Victoriei oferă publicului o selecție mereu interesantă de cursuri și ateliere în domeniul artelor și științelor umanise și organizează numeroase evenimente culturale. Echipa Fundației a început anul acesta cu două evenimente având în centru pasiunea pentru muzica clasică și talentul dirijoral, dar și de povestitor, al dirijorului Tiberiu Soare: un concert extraordinar și relansarea a două volume despre muzica clasică.

05
/02
/19

CĂRȚI DE NEOCOLIT Tiparul apare în țara noastră la 1508 dar setea de cunoaștere, de informare a strămoșilor noștri este o realitate confirmată de existența numeroaselor copii ale unui manuscris răspândit în întreaga Europă, cu precădere în Bizanț, și anume ”Alexăndria”.

04
/02
/19

Editura Vellant începe anul cu întrebări însemnate: ce înseamnă să fii bărbat în secolul XXI? „Evoluția bărbatului” este un text echilibrat care are forța să ne schimbe atitudinea față de bărbatul de azi. Cartea lui Grayson Perry contribuie semnificativ la o conversație necesară despre masculinitate.

03
/02
/19

CĂRȚI DE NEOCOLIT. Între capodoperele literaturii române, "Țiganiada" lui Ion Budai Deleanu (1760-1820) ocupă un loc de excepție. Și explicația trebuie căutată nu numai în faptul că țiganii reprezintă o populație alogenă cu care conviețuim de peste 600 de ani, ci și pentru descrierea general umană pe care o conține.