„România neîmblânzită”. În natură
https://www.ziarulmetropolis.ro/romania-neimblanzita-in-natura/

CRONICĂ DE FILM Pare că documentarul „România neîmblânzită” vine să răspundă dorinţei unei părţi a publicului larg de a vedea la cinema (şi) „frumuseţile” României. Realizat din filmări spectaculoase exclusiv în natură, documentarul îşi merită vizionarea pe marele ecran, deşi nu este decât foarte puţin stimulant cinematografic.

Un articol de Ionuţ Mareş|15 aprilie 2018

O apariţie neaşteptată şi cu totul bizară acest documentar în stil National Geographic, „România neîmblânzită”, ajuns pe marile ecrane de la noi, deopotrivă în multiplexuri şi în puţinele săli de artă (şi, prin urmare, cu şanse de a aduna câteva zeci de mii de spectatori).

Comandat de o companie, Auchan Retail România (și produs împreună cu ONG-ul de mediu TENT), „cu ocazia centenarului Marii Uniri” (după cum putem afla de pe site-ul filmului), şi parte a unui presupus „proiect amplu de responsabilitate socială”, documentarul, realizat de o companie britanică de producţie, Off the Fence, și încadrabil în categoria filmelor pe teme ecologice, pare să aibă o ţintă foarte clar stabilită.

Este vorba de a ajunge la un public cât mai larg, de toate vârstele şi categoriile sociale, dornic să (re)descopere „frumuseţile României” – natura, cu fauna şi flora ei, pusă în opoziție, schematic, cu lumea urbană dominată de om -, de această dată într-un cinematograf.

Și aici e miza estetică a acestui film care, altfel, e lipsit de personalitate și de o voce auctorială (ca regizor este menționat un anume Thomas Barton-Humphreys): permite vizionarea pe marele ecran a unor imagini pe care spectatorii le asociază de obicei cu un anume tip de producții de televiziune.

Însă filmările care surprind, de la sol, viața animalelor și păsărilor sălbatice și a insectelor, precum și numeroasele filmări aeriene sunt spectaculoase, pe alocuri chiar impresionante, și își justifică prezența într-o sală de cinema, acolo unde sunt cel mai bine puse în valoare.

Și pot deschide o discuție despre ce înseamnă o imagine frumoasă în cinema și dacă este ea suficientă pentru ca un film să fie considerat relevant și stimulant artistic.

„România neîmblânzită” poate fi înscris în tradiția veche a cinema-ului vag-științific, de popularizare, care își găsește rostul prin faptul că aparatul de filmat, un instrument tehnic și artistic mereu în perfecționare, captează ceea ce ochiul omului nu poate sau nu are posibilitatea să surprindă, redând o anume splendoare a ceea ce este filmat.

Din această perspectivă, „România neîmblânzită”, cu ale sale imagini din sălbăticia Munților Carpați sau a Deltei Dunării, înregistrate de peste 20 de cameramani pe parcursul a 12 luni (pentru a include toate anotimpurile), își atinge obiectivul.

Însă ce rămâne dincolo de farmecul prin care o imagine digitală, de ultimă generație, atrage într-o primă fază atenția? Judecat prin prisma limbajului cinematografic, acest documentar nu este mai deloc stimulant.

Schițat pe structura succesiunii anotimpurilor, montajul este mai curând o înșiruire rapidă, convențională, de cadre frumoase cu peisaje și animale. Și pentru că scopul realizatorilor este, evident, de a capta un public foarte larg, montajul nu pune accent pe capacitatea observațională, în durată, a cinema-ului.

Este folosit, în schimb, pentru a da senzația unei spectaculozități permanente și omniprezente, încercând să construiască mici narațiuni cu sens, pentru a acroșa mai ușor spectatorul. Acest lucru este cel mai vizibil în modul în care sunt montate confruntările între pradă și prădător sau între doi masculi ai aceleiași specii – ca dueluri capitale: cadre alternative (și tot mai rapide) cu cele două tabere și muzică alertă (deși uneori pare că imaginile montate nu sunt toate din același moment real, creându-se doar iluzia unui pericol).

Alte două instrumente facile sunt folosite pentru a atrage spectatorul. În primul rând, un comentariu permanent din off (vocea este a cunoscutului actor Victor Rebengiuc), care combină mici explicații științifice, de popularizare, cu observații vag-școlărești, ușor patetice. Apoi, coloana sonoră lasă din păcate prea puțin loc sunetelor naturale, fiind în schimb inundată de o muzică impersonală, șablon, folosită pentru a sugera starea din fiecare moment: uimire, fascinație, tensiune.

Însă poate cea mai deranjantă și discutabilă alegere este apelul înflăcărat din epilog, mesajul adresat spectatorului pentru a proteja natura: dincolo de ridicolul și inadecvarea sa (pentru un film de cinema), este și redundant. Și asta tocmai pentru că imaginile de până atunci conțineau o pledoarie implicită pentru apărarea frumuseții peisajelor sălbatice ale României.

„România neîmblânzită” a intrat la 13 aprilie în cinematografe, fiind distribuit de Transilvania Film.

12
/07
/16

INTERVIU Născut în 1992, Ion Indolean este critic de cinema şi, mai nou, regizor. Primul său film, experimentalul „Discordia”, a câştigat premiul pentru cel mai bun debut românesc la TIFF. „Nu-mi plac regulile, convenţiile, normele”, spune Ion Indolean, a căruit radicalitate i-a intrigat pe mulţi dintre cei care i-au văzut filmul.

12
/07
/16

„Caravana filmului românesc – Capodopere ale cinematografiei naţionale” continuă periplul prin ţară după ce, timp de o săptămână, publicul din Tulcea a fost invitat să vizioneze unele dintre cele mai frumoase filme româneşti realizate în ultimii ani.

11
/07
/16

Un concert al trupei Blazzaj, prezentarea unei noi lucrări video-muzicale semnate de Thy Veils, un workshop de film documentar susţinut de regizorul Răzvan Georgescu şi un atelier de bandă desenată coordonat de ilustratoarea Sorina Vazelina sunt evenimentele conexe proiecţiilor de film la cea de-a treia ediţie a Festivalului Ceau, Cinema!, care are loc între 14 şi 17 iulie la Timişoara şi Gottlob.

07
/07
/16

Programul intitulat „Revoluție în realism. Noul cinema românesc” găzduit în iunie de faimosul centru cinematografic de pe malul Tamisei, British Film Institute, se va încheia in iulie cu trei proiecții suplimentare, găzduite de ICR Londra în cadrul unei secțiuni speciale a Cinematecii românești. Astfel, în 7, 11 și 14 iulie vor avea loc proiecțiile filmelor „California Dreamin’’” (2007), în regia lui Cristian Nemescu, „Francesca” (2009), în regia lui Bobby Păunescu, și „Domestic” (2011), în regia lui Adrian Sitaru.

07
/07
/16

Au trecut mulţi ani de când cel cunoscut ca Tarzan a părăsit jungla africană şi şi-a asumat o nouă identitate ca Lordul Greystoke, John Clayton al III-lea. Warner Bros. Pictures şi Village Roadshow prezintă „Legenda lui Tarzan”, un film cu Alexander Skarsgard, Samuel L. Jackson, Margot Robbie, Djimon Hounsou, Jim Broadbent şi Oscar Christoph Waltz.

06
/07
/16

Scarlett Johansson este actrița ale cărei filme au avut cele mai mari încasări de-a lungul timpului. Potrivit portalului Box Office Mojo, filmele în care Johansson a jucat au generat încasări de peste 3,3 miliarde de dolari în cinematografele nord-americane.

06
/07
/16

„Bacalaureat”, filmul care i-a adus lui Cristian Mungiu premiul de regie la Cannes, „România: patru patrii”, cel mai nou documentar al lui Alexandru Solomon, și o proiecție aniversară cu „Marfa și banii”, de Cristi Puiu, în prezența actorului Alexandru Papadopol se numără printre evenimentele dedicate cinematografiei române la cea de-a treia ediție a Festivalului Ceau, Cinema! de la Timișoara și Gottlob (14-17 iulie).

05
/07
/16

Regizorul iranian Abbas Kiarostami a decedat la Paris la vârsta de 76 de ani. Kiarostami, care a câștigat Palme d'or la Cannes în 1997 pentru filmul Taste of Cherry , a părăsit Teheranul săptămâna trecută pentru a se trata în Franța. Agenția oficială de știri iraniană IRNA a anunțat că rămășițele sale vor fi repatriate în Iran pentru a fi înhumate.

04
/07
/16

Comedia de succes „Două lozuri”, de Paul Negoescu, thriller-ul german „Victoria”, de Sebastian Schipper, care a încântat publicul şi critica la Festivalul de la Berlin în 2015, şi „Belgica”, noua dramă a belgianului Felix van Groeningen, se numără printre surprizele celei de-a treia ediţii Ceau, Cinema! (14-17 iulie).

02
/07
/16

Sâmbătă, pe 2 iulie, are loc Noaptea Lungă a Filmelor Scurte, evenimentul care pune pe acelasi ecran scurtmetraje premiate la Oscar, Cannes, Sundance sau Cesar, mai exact 28 de povești din 15 colțuri ale lumii. În București maratonul va aduce la viață Pavilionul Central Romexpo, devenit astfel cel mai mare spațiu cinematografic neconvențional, cu 10.000 de metri pătrați dedicați filmelor scurte. Accesul la eveniment se face începând cu ora 20.00 iar proiecțiile încep la ora 21.00.

01
/07
/16

A 89-a ediție a galei premiilor Oscar se va desfășura în 26 februarie 2017 la Los Angeles, a anunțat joi Academia care organizează marea sărbătoare a filmului. Lista completă a nominalizărilor va fi dezvăluită în 24 ianuarie, după un vot deschis între 5 și 13 ianuarie celor circa 6.200 de membri ai Academiei de arte și științe cinematografice.

01
/07
/16

Din 22 iulie, Transilvania Film aduce pe marile ecrane din România Francofonia, cel mai recent film al renumitului regizor rus Alexander Sokurov. Câștigător al Premiului Fedeora pentru Cel mai bun film european la Festivalul de la Veneția și proiectat la Toronto, San Sebastian, Londra, Salonic sau Göteborg, Francofonia explorează un episod controversat din timpul celui de-al doilea război mondial: soarta operelor de artă din Muzeul Luvru, în timpul ocupației naziste.

01
/07
/16

Afișul comediei Selfie69, regizat de Cristina Iacob – prequelul / continuarea celui mai bine vândut film românesc al anului 2014, #Selfie – a fost interzis zilele trecute de rețeaua de socializare Facebook, după ce a fost postat de echipă pe pagina filmului.

30
/06
/16

Regizorul Cristian Mungiu a fost invitat să fie membru al Academiei Americane de Film, organizaţie care acordă premiile Oscar. Alături de cineastul român au mai fost invitaţi cineaşti faimoşti,printre care Nuri Bilge Ceylan, Apichatpong Weerasethakul, Abbas Kiarostami, Ken Loach, Park Chan-wook, László Nemes sau Nicolas Winding Refn.