„România neîmblânzită”. În natură
https://www.ziarulmetropolis.ro/romania-neimblanzita-in-natura/

CRONICĂ DE FILM Pare că documentarul „România neîmblânzită” vine să răspundă dorinţei unei părţi a publicului larg de a vedea la cinema (şi) „frumuseţile” României. Realizat din filmări spectaculoase exclusiv în natură, documentarul îşi merită vizionarea pe marele ecran, deşi nu este decât foarte puţin stimulant cinematografic.

Un articol de Ionuţ Mareş|15 aprilie 2018

O apariţie neaşteptată şi cu totul bizară acest documentar în stil National Geographic, „România neîmblânzită”, ajuns pe marile ecrane de la noi, deopotrivă în multiplexuri şi în puţinele săli de artă (şi, prin urmare, cu şanse de a aduna câteva zeci de mii de spectatori).

Comandat de o companie, Auchan Retail România (și produs împreună cu ONG-ul de mediu TENT), „cu ocazia centenarului Marii Uniri” (după cum putem afla de pe site-ul filmului), şi parte a unui presupus „proiect amplu de responsabilitate socială”, documentarul, realizat de o companie britanică de producţie, Off the Fence, și încadrabil în categoria filmelor pe teme ecologice, pare să aibă o ţintă foarte clar stabilită.

Este vorba de a ajunge la un public cât mai larg, de toate vârstele şi categoriile sociale, dornic să (re)descopere „frumuseţile României” – natura, cu fauna şi flora ei, pusă în opoziție, schematic, cu lumea urbană dominată de om -, de această dată într-un cinematograf.

Și aici e miza estetică a acestui film care, altfel, e lipsit de personalitate și de o voce auctorială (ca regizor este menționat un anume Thomas Barton-Humphreys): permite vizionarea pe marele ecran a unor imagini pe care spectatorii le asociază de obicei cu un anume tip de producții de televiziune.

Însă filmările care surprind, de la sol, viața animalelor și păsărilor sălbatice și a insectelor, precum și numeroasele filmări aeriene sunt spectaculoase, pe alocuri chiar impresionante, și își justifică prezența într-o sală de cinema, acolo unde sunt cel mai bine puse în valoare.

Și pot deschide o discuție despre ce înseamnă o imagine frumoasă în cinema și dacă este ea suficientă pentru ca un film să fie considerat relevant și stimulant artistic.

„România neîmblânzită” poate fi înscris în tradiția veche a cinema-ului vag-științific, de popularizare, care își găsește rostul prin faptul că aparatul de filmat, un instrument tehnic și artistic mereu în perfecționare, captează ceea ce ochiul omului nu poate sau nu are posibilitatea să surprindă, redând o anume splendoare a ceea ce este filmat.

Din această perspectivă, „România neîmblânzită”, cu ale sale imagini din sălbăticia Munților Carpați sau a Deltei Dunării, înregistrate de peste 20 de cameramani pe parcursul a 12 luni (pentru a include toate anotimpurile), își atinge obiectivul.

Însă ce rămâne dincolo de farmecul prin care o imagine digitală, de ultimă generație, atrage într-o primă fază atenția? Judecat prin prisma limbajului cinematografic, acest documentar nu este mai deloc stimulant.

Schițat pe structura succesiunii anotimpurilor, montajul este mai curând o înșiruire rapidă, convențională, de cadre frumoase cu peisaje și animale. Și pentru că scopul realizatorilor este, evident, de a capta un public foarte larg, montajul nu pune accent pe capacitatea observațională, în durată, a cinema-ului.

Este folosit, în schimb, pentru a da senzația unei spectaculozități permanente și omniprezente, încercând să construiască mici narațiuni cu sens, pentru a acroșa mai ușor spectatorul. Acest lucru este cel mai vizibil în modul în care sunt montate confruntările între pradă și prădător sau între doi masculi ai aceleiași specii – ca dueluri capitale: cadre alternative (și tot mai rapide) cu cele două tabere și muzică alertă (deși uneori pare că imaginile montate nu sunt toate din același moment real, creându-se doar iluzia unui pericol).

Alte două instrumente facile sunt folosite pentru a atrage spectatorul. În primul rând, un comentariu permanent din off (vocea este a cunoscutului actor Victor Rebengiuc), care combină mici explicații științifice, de popularizare, cu observații vag-școlărești, ușor patetice. Apoi, coloana sonoră lasă din păcate prea puțin loc sunetelor naturale, fiind în schimb inundată de o muzică impersonală, șablon, folosită pentru a sugera starea din fiecare moment: uimire, fascinație, tensiune.

Însă poate cea mai deranjantă și discutabilă alegere este apelul înflăcărat din epilog, mesajul adresat spectatorului pentru a proteja natura: dincolo de ridicolul și inadecvarea sa (pentru un film de cinema), este și redundant. Și asta tocmai pentru că imaginile de până atunci conțineau o pledoarie implicită pentru apărarea frumuseții peisajelor sălbatice ale României.

„România neîmblânzită” a intrat la 13 aprilie în cinematografe, fiind distribuit de Transilvania Film.

01
/10
/21

BFFF 2021 a inclus o secţiune competiţională internaţională, la care s-au înscris peste 100 de scurtmetraje de modă, oferind patru premii. Câștigătorii au fost selectați de un juriu format din profesioniști din film, advertising și modă de pe scena locală și cea internaţională: Grigor Devejiev - Creative Director Jam Project, Marley Hansen - curator Nowness, Marcin Kempski - fotograf de modă londonez, Sandra Bold - Global Creative Director Publicis și Ina Borcea - fashion editor Harpers Bazaar.

30
/09
/21

Spectacolul continuă, acțiunea escaladează și toată sala vibrează pentru cel mai așteptat film din ultima perioadă, super producția 'Nu e vreme de murit' ajunge în avanpremieră pe marile ecrane din 30 septembrie la Cineplexx Băneasa, Titan, Sibiu, Satu-Mare și Târgu-Mureș.

29
/09
/21

CRONICĂ DE FILM Pentru un film de debut al unui regizor de teatru care nu a mai făcut până acum cinema, „Câmp de maci” (2020), de Eugen Jebeleanu, are o rigoare estetică neaşteptată, dar şi o lipsă de încrâncenare demnă de salutat.

28
/09
/21

CRONICĂ DE FILM „Crai nou” (2021), debutul Alinei Grigore, recent câştigător la Festivalul de la San Sebastian, aduce un aer proaspăt în cinematografia română.

28
/09
/21

THE FRENCH DISPATCH, LAND, QUO VADIS, AIDA?, scurtmetraje românești și internaționale, cele mai apreciate filme românești ale momentului si filmele premiate la Festival se văd în cadrul Retrospectivei ANONIMUL 2021 la ARCUB, Cinema Elvire Popesco și Terasa Institutului Francez între 28 septembrie și 3 octombrie.

27
/09
/21

În ultima săptămână din septembrie, „Cinema sub clar de lună“ aduce pe ecranul din Grădina Muzeului Național al Literaturii Române două dintre cele mai noi filme românești, Câmp de maci și documentarul Spioni de ocazie, alături de producții străine care au avut un parcurs spectaculos: Night of the Kings, aflat pe lista scurtă la premiile Oscar, și Apples, co-produs de Cate Blanchett și propus anul trecut de Grecia la Oscarul pentru Cel mai bun film internațional.

27
/09
/21

Frumoasa și bestia întâlnește viitorul tehnologiei în Belle, producția-fenomen semnată de regizorul japonez Mamoru Hosoda, care va deschide cea de-a 16-a ediție Animest. Prezentat în premieră internațională la Cannes, anime-ul Sci-Fi în care o adolescentă devine cea mai bună versiune a sa într-un univers paralel, creat în mediul virtual, se va vedea pentru prima dată pe marele ecran din România vineri, pe 8 octombrie, de la orele 18:30 și 21:30, la Cinema Elvire Popesco. Filmul va putea fi urmărit în curând în cinematografele din întreaga țară, distribuit de Bad Unicorn.

27
/09
/21

OPINIE Subfinanţat de nişte autorităţi nepăsătoare, fără cinematografe care să îi fie dedicate şi cu un public larg pus mai degrabă pe miştouri, filmul românesc de autor face performanţă an de an la cel mai înalt nivel. Iar 2021 o dovedeşte din plin. Este unul din paradoxurile româneşti.

24
/09
/21

Festivalul KINOdiseea aduce pe marele ecran filme despre protejarea mediului, relațiile dintre copii și părinți, curaj și empatie, la Cinema Gloria și Cinema Eforie.