Romanul ,,Cel mai mare Gulliver” al lui Gellu Naum va fi republicat după 55 de ani
https://www.ziarulmetropolis.ro/romanul-cel-mai-mare-gulliver-al-lui-gellu-naum-va-fi-republicat-dupa-55-de-ani/

Într-un volum de 72 de pagini, romanul ,,Cel mai mare Gulliver” al lui Gellu Naum va baneficia, la grupul editorial Art, de prima republicare după 55 de ani.

Un articol de Andrada Văsii|9 aprilie 2013

Într-un volum de 72 de pagini, romanul ,,Cel mai mare Gulliver” al lui Gellu Naum va baneficia, la grupul editorial Art, de prima republicare după 55 de ani.

Eroul lui Gellu Naum e un puşti ca tine, care ar vrea să crească. Dar cine n-ar dori „să aibă pasul mare, ca să umble mai puţin“? Şi cine n-ar vrea să fie „înalt cât o casă cu nouă etaje“?

Întrucât rostul poveştilor e acela de a deschide o fereastră către ieşirea din comun, în povestea pe care o vei citi se petrece un miracol măsurabil: eroului i se împlineşte dorinţa ca prin farmec, şi creşte, şi tot creşte până când nimeni nu-i mai ajunge la nas, oricâte prăjini ar folosi şi indiferent ce dimensiuni ar avea ele. Nu spun mai mult (fiindcă n-aş vrea să rezum, vreau doar să te invit în carte), ca să îţi las plăcerea de a afla singur detaliile. Numai atât adaug: un rol decisiv în creşterea lui Matei (aşa îl cheamă pe erou) îi revine unui cangur-scamator minuscul.

Astea fiind zise, ar trebui să recunoşti cinstit că arzi de nerăbdare să vezi ce s-a-ntâmplat şi cum. (Dan Stanciu)

Despre Gellu Naum, autorul cărţii, aş putea să-ţi vorbesc ore-n şir, l-am cunoscut bine şi am fost prieteni. Era foarte OK ca om, ţi-ar fi plăcut de el. Iubea pisicile, scotea nori de fum dintr-o pipă şi se pricepea la anotimpuri. Primăvara, îşi lua câteva lucruri şi pleca din oraş.

Vara, într-un sat, scria poezii sau pescuia nişte peşti. Toamna, când nopţile se fac mai lungi, se uita la cer, să vadă cum se aşezau anumite stele. Şi iarna, când frigul se aşterne peste sate, se întorcea în Bucureşti, unde se odihnea după scris, pescuit şi astronomie. Bag mâna în foc (dar n-o ţin acolo decât o secundă, nu-mi place mâna la grătar, o prefer natur) că îl ştii şi tu, ca autor al Cărţilor cu Apolodor. (Dan Stanciu)

 

Gellu Naum (1915 – 2001) a fost poet, prozator şi dramaturg, cel mai important reprezentant român al suprarealismului. A studiat filozofia la Bucureşti şi la Paris. A fost prieten cu alţi reprezentanţi de seamă ai avangardei, cum ar fi André Breton, Victor Brauner sau Gherasim Luca.

După instaurarea comunismului, scrie cărţi pentru copii şi traduce. Se retrage la Comana, scriind pe ascuns poezii, piese de teatru şi un roman.

 

Foto credit: Gellu Naum

29
/09
/21

Miercuri, 29 septembrie, ora 19.30 vă invităm să vizionați lansarea romanului Din cer au căzut trei mere de Narine Abgarian, roman distins cu Premiul Iasnaia Poliana, recent apărut în traducerea Luanei Schidu în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu – povestea unei iubiri târzii care salvează lumea într-un sat de piatră aflat pe vârful unui munte armean, unde magia și misterul și-au păstrat neatinse puterile. Participă: Sabina Fati, scriitoare și jurnalistă, Cristian Pătrășconiu și Nona Rapotan, editor coordonator Bookhub.ro. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

27
/09
/21

„Faptul că sunt cu el, cu Ovidiu, mă determină să fac o călătorie în tinerețea mea și să-mi dau seama ce e cu adevărat fericirea. Dar, din păcate, fericirea nu o trăiești, ți-o amintești numai”, scrie Rodica Mandache în deschiderea cărții despre actorul Ovidiu Iuliu Moldovan.

23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.

09
/09
/21

În Etiopia anului 1935, Hirut lucrează ca servitoare în căminul unui ofițer din armata împăratului. Iar când armatele lui Mussolini se apropie și bărbații trebuie să se mobilizeze, Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.

30
/08
/21

PREVIEW Trei filme realizate în anii `60 în Republica Moldova, la ale căror scenarii au contribuit scriitori basarabeni, au fost aduse la Bucureşti în cadrul unui proiect inediat intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”. Filmele pot fi văzute marţi, 31 august, la ARCUB.