Romanul „Sînt o babă comunistă!” de Dan Lungu, ediție aniversară la 15 ani de la apariție 
https://www.ziarulmetropolis.ro/romanul-sunt-o-baba-comunista-de-dan-lungu-editie-aniversara-la-15-ani-de-la-aparitie/

La 15 ani de la apariţia romanului, povestea „babei comuniste” Emilia Apostoae este una dintre cele mai de succes ale literaturii române, cu cinci ediţii publicate în România, la Editura Polirom, şi traduceri în Franţa, Ungaria, Austria, Polonia, Spania, Italia (două ediţii), Bulgaria, Turcia (două ediţii), Croaţia, Norvegia, SUA şi Ucraina.

Un articol de Ziarul Metropolis|20 mai 2022

La toate acestea se adaugă şi o ecranizare, în regia lui Stere Gulea, cu Luminița Gheorghiu în rolul principal, şi o serie de spectacole de teatru sau balet în ţară şi în străinătate, adaptate după cartea lui Dan Lungu.

La fel de actuală şi azi, cu acelaşi umor debordant care i-a cucerit pe cititorii români şi străini, ediţia aniversară este îmbogăţită cu o addenda ce reconstruieşte prin texte şi imagini parcursul excepţional, din 2007 până azi, al romanului-fenomen Sînt o babă comunistă!

Sînt o babă comunistă! 15 ani de la apariție * ediție aniversară de Dan Lungu a apărut la editura Polirom, cu o prefaţă de Bogdan Creţu.

Ediția aniversară a romanului conține imagini din film, fotografii din spectacole, copertele edițiilor străine, precum și o serie de texte care vorbesc despre parcursul excepțional al cărții, texte semnate de regizori, actori, traducători, scriitori, critici literari, manageri culturali etc. Enumerăm doar câțiva dintre autorii acestor texte: Stere Gulea, Luminița Gheorghiu, Pușa Darie, Steinar Lone, Carmen Bendovswki, Laure Hinckel, Gabriella Koszta, Csoma Judit, Jan Cornelius, Monica Joița, Anca Sigartău, Antonella Cornici, Ștefan Agopian, Marius Chivu, Bianca Burța-Cernat, Cristian Teodorescu, Sanda Cordoș, Cosmin Ciotloș etc.

Satirist savuros, Dan Lungu nu încetează să exploreze nevrozele ţării sale. Reprezentând noua generaţie românească de scriitori, autorul ne-a cucerit deja cu romanul Raiul găinilor. Dulce-amărui şi adesea extrem de amuzant, romanul Sînt o babă comunistă! ilustrează transformările societăţii româneşti.” (Livres Hebdo)

Dan LUNGU (n. 1969, Botoşani) este unul dintre cei mai apreciaţi şi mai traduşi scriitori români, cărţi ale sale fiind publicate în 15 limbi: engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă, poloneză, slovenă, maghiară, bulgară, greacă, norvegiană, macedoneană, turcă, croată și ucraineană. Între 2013 şi 2017 a fost director al Muzeului Naţional al Literaturii Române Iaşi. A făcut studii postdoctorale de sociologie la Sorbona şi a fost redactor al revistei Au sud de l’Est (Paris). În 1996, iniţiază la Iaşi grupul literar Club 8. În 2001 şi 2002, este redactor-şef al revistei de cultură Timpul. În 2005, face parte din grupul de scriitori români invitaţi la „Les belles étrangères“, Franţa. La Polirom a mai publicat volumele de proză scurtă Băieţi de gaşcă (2005, 2013) şi Proză cu amănuntul (ed. a II-a, 2008) şi romanele Raiul găinilor (2004, 2007, 2010, 2012; volumul a fost patru luni în topul vînzărilor editurii franceze Jacqueline Chambon, iar ediţia germană a fost declarată, în decembrie 2007, cartea lunii în Germania), Cum să uiţi o femeie (2009, 2010, 2011), În iad toate becurile sînt arse (2011, 2014), Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu (2014, 2016; Premiul Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi), Pîlpîiri (2018), Părul conteză enorm (2019), Vlogger la 13 ani sau Buncărul cu bunătăţuri trăsnite (2021) şi Şoferul din Oz (2022). Tot pentru Polirom a coordonat alături de Radu Pavel Gheo volumul colectiv Tovarăşe de drum. Experienţa feminină în comunism (2008), alături de Lucian Dan Teodorovici Str. Revoluţiei nr. 89 (2009), iar alături de Amelia Gheorghiţă Cărţi, filme, muzici şi alte distracţii din comunism (2014) şi Cartea copilăriilor (2016). A primit numeroase premii literare naţionale, iar în 2011 statul francez ia acordat titlul de Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres pentru contribuţii la îmbogăţirea patrimoniu‑ lui cultural francez. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Sînt o babă comunistă! a fost ecranizat în regia lui Stere Gulea, cu Luminiţa Gheorghiu în rolul principal. În 2010, a avut loc premiera piesei de teatru Baba comunistă, pe scena Teatrului Bouwkunde din Deventer, Olanda; în 2013, a avut loc premiera maghiară la Teatrul „Katona József“ din Budapesta, iar la Ateneul Naţional din Iaşi a avut loc premiera naţională a piesei. În mai 2015 a avut loc la Teatrul de Balet Sibiu premiera spectacolului de dans-teatru Sînt o babă comunistă!, în 2016 spectacolul este pus în scenă la Teatrul Naţional „Radu Stanca“ din Sibiu, iar în 2019 la Teatrul Naţional din Timişoara. Piesa se joacă şi în prezent, atît în România, cît şi în străinătate. Versiunea franceză a cărţii a fost dublu nominalizată la Premiile Europene Jean Monnet (Franţa, 2008), iar versiunea poloneză a fost nominalizată la Premiul pentru Literatură Central-Europeană „Angelus” în 2011. Sînt o babă comunistă! este una dintre cele mai traduse cărţi româneşti de după 1989, ediţii ale ei fiind apărute în Statele Unite, Franţa, Spania, Italia, Austria, Norvegia, Polonia, Ungaria, Croaţia, Bulgaria, Grecia, Turcia şi Ucraina.



29
/09
/21

Miercuri, 29 septembrie, ora 19.30 vă invităm să vizionați lansarea romanului Din cer au căzut trei mere de Narine Abgarian, roman distins cu Premiul Iasnaia Poliana, recent apărut în traducerea Luanei Schidu în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu – povestea unei iubiri târzii care salvează lumea într-un sat de piatră aflat pe vârful unui munte armean, unde magia și misterul și-au păstrat neatinse puterile. Participă: Sabina Fati, scriitoare și jurnalistă, Cristian Pătrășconiu și Nona Rapotan, editor coordonator Bookhub.ro. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

27
/09
/21

„Faptul că sunt cu el, cu Ovidiu, mă determină să fac o călătorie în tinerețea mea și să-mi dau seama ce e cu adevărat fericirea. Dar, din păcate, fericirea nu o trăiești, ți-o amintești numai”, scrie Rodica Mandache în deschiderea cărții despre actorul Ovidiu Iuliu Moldovan.

23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.

09
/09
/21

În Etiopia anului 1935, Hirut lucrează ca servitoare în căminul unui ofițer din armata împăratului. Iar când armatele lui Mussolini se apropie și bărbații trebuie să se mobilizeze, Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.

30
/08
/21

PREVIEW Trei filme realizate în anii `60 în Republica Moldova, la ale căror scenarii au contribuit scriitori basarabeni, au fost aduse la Bucureşti în cadrul unui proiect inediat intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”. Filmele pot fi văzute marţi, 31 august, la ARCUB.