Romulus Vulpescu – o viaţă
https://www.ziarulmetropolis.ro/romulus-vulpescu-o-viata/

Distinsul poet şi traducător Romulus Vulpescu, care a încetat din viaţă la vârsta de 79 de ani, a lăsat în urmă un mare regret pe care o serie de confraţi – academicieni, scriitori, critici literari, eseişti – l-au exprimat, miercuri, în emoţionante declaraţii acordate.   Academicianul Răzvan Theodorescu a mărturisit că Romulus Vulpescu i-a fost […]

Un articol de |19 septembrie 2012

Distinsul poet şi traducător Romulus Vulpescu, care a încetat din viaţă la vârsta de 79 de ani, a lăsat în urmă un mare regret pe care o serie de confraţi – academicieni, scriitori, critici literari, eseişti – l-au exprimat, miercuri, în emoţionante declaraţii acordate.
 

Academicianul Răzvan Theodorescu a mărturisit că Romulus Vulpescu i-a fost prieten, apreciind că acesta era un cărturar de excepţie pe care l-a admirat toată viaţa.

 

„Ne cunoşteam de o jumătate de veac şi socotesc că a fost cazul foarte rar al unui intelectual patriot şi al unui intelectual european, în acelaşi timp”, a spus Theodorescu.

El a elogiat „cultura universală” a lui Romulus Vulpescu şi „sentimentele de dragoste fierbinte pentru poporul român, pentru limba şi literatura română”.

„Romulus Vulpescu rămâne un exemplu de intelectual al cetăţii. Nu vom uita niciodată că ideea sărbătoririi Zilei Naţionale la 1 Decembrie, de ziua Marii Uniri, a fost o idee arborată de parlamentarul Romulus Vulpescu. Nu vom uita niciodată ce a făcut el pentru cunoaşterea literaturii române în lume şi a literaturii lumii în România”, a spus Theodorescu.

Despre omul Vulpescu, academicianul a menţionat că acesta era un personaj absolut încântător, căruia îi păstrează o vie şi pioasă amintire.

„În acelaşi timp, mă gândesc la scriitoarea admirabilă care este Ileana Vulpescu şi îi transmit pe această cale condoleanţele mele prieteneşti”, a mai spus Răzvan Theodorescu.

Romancierul Nicolae Breban a rememorat momentele când îl întâlnea pe acesta la Uniunea Scriitorilor, apreciind că Romulus Vulpescu a fost un „excelent traducător, un om de cultură şi de spirit francez, un om foarte fin, un bon viveur, un cozeur formidabil”.

„Nu am fost niciodată prieteni apropiaţi, văd acuma că eram cam de aceeaşi vârstă. În ultimii ani el a trăit foarte retras, n-am prea auzit de el”, a mai spus Nicolae Breban.

Academicianul Eugen Simion a afirmat că Romulus Vulpescu a fost şi rămâne un om de litere complex – poet, prozator, traducător, grafician de carte, un om special, un bun eseist şi, mai mult decât atât, un om de spirit.

„Traducerile lui din clasicii francezi sunt excepţionale, sunt adevărate creaţii artistice. Îmi amintesc că, citindu-le, am fost impresionat să văd câte cuvinte născocea el pentru a transpune în româneşte o expresie intraductibilă din altă limbă. În afară de inteligenţa lui foarte mobilă şi foarte adâncă, în acelaşi timp, cea ce îmi plăcea la el era această dăruire pentru literă şi pentru operă. Sanctifica, într-un anume sens, literatura, opera ca unitate spirituală”, a spus criticul literar.

Pentru Eugen Simion, „prin plecarea lui Romulus Vulpescu, dispare un scriitor eminent din generaţia ’60, un om foarte special, aşi zice de o nobleţe românească, o nobleţe a intelectului, bineînţeles”.

Poetul, eseistul, criticul şi istoricul literar Ion Bogdan Lefter a declarat că Romulus Vulpescu a fost „un poet şi prozator fantast, dedulcit la rafinamentele limbajului, manierizant, încifrat pe alocuri, intensiv, de unde dimensiunea restrânsă a scrierilor lui în versuri şi în proză”.

„Mai activ a fost ca traducător, unul din ultimii reprezentanţi ai unei generaţii care şi-a asumat translatarea unor mari opere ale literaturii universale în limba română, la standardele profesioniste ale traductologiei modernităţii târzii”, a spus Ion Bogdan Lefter.

Romulus Vulpescu a încetat din viaţă la vârsta de 79 de ani, pe 18 septembrie 2012, lăsând traduceri din literatura franceză imposibil de ocolit.

Născut la Oradea în anul 1933, Romulus Vulpescu a urmat, la Bucureşti, şcoala primară la „Sf. Andrei” şi Liceul „Gh. Şincai” (1948 – 1951), Facultatea de Filologie – Secţia Limba şi literatura română a Universităţii din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1955.

După absolvire, a lucrat ca redactor la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, la Editura pentru Literatură Universală, la revista „Luceafărul”, ca secretar literar şi director adjunct la Teatrul „Barbu Delavrancea”, muzeolog la Muzeul Literaturii Române şi în redacţia „Manuscriptum”.

A fost secretar al Uniunii Scriitorilor din România între anii 1973 şi 1989, apoi director al Teatrului Mic până în 1991.

În legislatura 1990 – 1992, Romulus Vulpescu a fost senator, apoi membru în CNA între 1994 şi 1998.

Poemele sale de o rafinată tehnică a versificaţiei au fost culese în mai multe volume, dintre care emblematic este „Arte & Meserie” (1979).

A tradus în chip remarcabil poezie de François Villon, Dante Aligheri, Charles d’Orleans, de poeţi francezi ai Pleiadei. De asemenea, a tradus din Francois Rabelais şi Alfred Jarry.

 

Sursa: Agerpres

25
/01
/24

La iniţiativa revistei Teatrul azi, în parteneriat cu Teatrul Masca din Bucureşti şi cu susţinerea UNITER, apare în peisajul cultural românesc un nou proiect dedicat profesioniştilor din domeniul artelor spectacolului.

25
/01
/24

Marți, 30 ianuarie, începând cu ora 11:00, la Sala „Ileana Berlogea”, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale va sărbători Ziua Universității și a patronului său spiritual, Ion Luca Caragiale.

25
/01
/24

Duminică, 28 ianuarie (de la 17.00), primul concert al anului 2024 din stagiunea Orchestrei de Muzică Populară Radio îi este dedicat memoriei actriței NATAȘA RAAB, prezentatoare a nenumeroase concerte pe scena Sălii Radio.

25
/01
/24

Muzica și poveștile se întâlnesc la Teatrelli într-un nou concept de spectacol sonor, creat de Mădălina Pavăl și Alexei Țurcan, împreună cu alți 10 muzicieni talentați. GAZDA redefinește sonoritățile românești și propune spectatorilor un alt mod de a se bucura de muzică – umăr lângă umăr cu artiștii răspândiți prin sala transformată într-o sufragerie, pregătiți să dăruiască povești din culisele creației.

25
/01
/24

Festivalul DIPLOMA Show, un proiect The Institute, lansează seria de podcasturi Friends of the Arts, produsă de Black Rhino Radio și moderată de Artemisa Pascu. Friends of the Arts - A DIPLOMA Show Podcast continuă misiunea proiectului de a promova și susține tinerii artiști, designeri și arhitecți.

25
/01
/24

Gaep anunță reprezentarea lui Théo Massoulier. Artistul stabilit la Lyon este cunoscut pentru asamblaje în care coexistă elemente minerale, plante și artefacte și care fac trimitere la culturile biologice din laborator sau la mici matrice prebiotice. Recent, el a început să dezvolte o serie de picturi cu basoreliefuri inedite, acționate magnetic. Prima lui expoziție personală la Gaep – și prima din București – se va deschide la finalul lunii februarie.

24
/01
/24

Despre “Klaus & Barroso” – ce a fost asta, frate Bogdan Theodor Olteanu? Acum, pe bune? Ce a fost asta? M-ai pus într-o situație tare complicată. Dar, vorba cântecului: “Frate, frate, la bine și la greu”, scrie Vasile Ernu, despre cel mai discutat film românesc din această lună.

23
/01
/24

CRONICĂ DE FILM În noul său lungmetraj, “Familiar” (2023), Călin Peter Netzer pare că încearcă să reia formula de succes din “Poziţia copilului” (2013), filmul cu care a câştigat Ursul de Aur la Berlinale.

23
/01
/24

ISTORIA ne ajută să călătorim în trecutul persoanelor, familiilor, comunităților, popoarelor, Lumii întregi. Ea ne învăţă să întelegem o hartă, o haină, o clădire, o ruină, o fotografie, o gravură, un document vechi, o piesă de muzeu sau chiar un tablou. Cine ştie Istorie, va înțelege mai bine comunitatea şi lumea în care trăieşte azi!

23
/01
/24

Miercuri, 24 ianuarie, ziua în care Unirea Principatelor Române este celebrată la nivel național prin numeroase festivități și manifestări culturale, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București oferă publicului oportunitatea de a descoperi tainele limbajului universal al artei prin intermediul expoziției momentului, „Universul lui Salvador Dalí”, deschisă la Hanul Gabroveni din centrul Capitalei.

22
/01
/24

Teatrul Național „I.L. Caragiale” București își începe anul în Sala Mare, cu „Opera de trei parale” de Bertolt Brecht, această ars poetica și demonstrație practică a teatrului epic, acest punct de cotitură teatral, tablă de șah cu toți pionii murdari, busolă morală fără ac, și matrioșkă a răului.