S-a incheiat expozitia Antichitatea clasică între documentar şi fantezie. Gravuri din secolele XVI – XIX
https://www.ziarulmetropolis.ro/s-a-incheiat-expozitia-antichitatea-clasica-intre-documentar-si-fantezie-gravuri-din-secolele-xvi-xix/

În perioada 20 iunie 2012- 24 februarie 2013, la Muzeul Naṭional de Artã al României a avut loc expoziṭia Antichitatea clasică între documentar şi fantezie. Gravuri din secolele XVI – XIX.   Cabinetul de desene şi gravuri al Muzeului Naţional de Artă al României a prezentat expoziţia Antichitatea clasică între documentar şi fantezie. Gravuri din secolele XVI […]

Un articol de Andrada Văsii|25 februarie 2013

În perioada 20 iunie 2012- 24 februarie 2013, la Muzeul Naṭional de Artã al României a avut loc expoziṭia Antichitatea clasică între documentar şi fantezie. Gravuri din secolele XVI – XIX.

 

Cabinetul de desene şi gravuri al Muzeului Naţional de Artă al României a prezentat expoziţia Antichitatea clasică între documentar şi fantezie. Gravuri din secolele XVI – XIX, deschisă în cadrul Galeriei de Artă Europeană, în sălile dedicate expunerii de arte grafice.

Expoziţia Antichitatea clasică între documentar şi fantezie. Gravuri din secolele XVI – XIX a cuprins 46 de gravuri realizate în secolele XVI – XIX de artişti italieni, francezi, englezi sau din Ţările de Jos, ale căror compoziţii prezintă subiecte sau motive inspirate din antichitatea clasică – în principal din monumentele şi sculpturile Romei antice, scoase la lumină de marile descoperiri arheologice încă din epoca Renaşterii.

Gravurile de la Antichitatea clasică între documentar şi fantezie. Gravuri din secolele XVI – XIX  au avut ca subiect vestigiile antichităţii clasice, monumente, sculpturi sau motive decorative, s-au bucurat în secolul XVI de o mare popularitate. Răspândindu-se rapid în întreaga Europă, ele au devenit un important izvor de documentare şi inspiraţie pentru istorici, arheologi, arhitecţi şi artişti plastici. Cariera acestui gen de stampe s-a prelungit până în secolul XIX, încheindu-se doar odată cu apariţia fotografiei.

Unii gravori au încercat să reprezinte cât mai fidel ruinele antice, propunându-şi chiar o reconstituire a monumentelor clasice în integritatea lor originară, pe când alţii au interpretat vestigiile antichităţii cu mai multă sau mai puţină libertate, creând compoziţii în spirit antic sau fantezii cu motive imaginare pe marginea miturilor şi a elementelor decorative antice.

Lucrările prezentate în expoziţia Antichitatea clasică între documentar şi fantezie. Gravuri din secolele XVI – XIX au fost realizate în tehnica gravurii cu dăltiţa sau în acvaforte, de maeştri care au ştiut să exploateze creativ mijloacele de expresie ale artei gravurii, rezultând opere de o mare originalitate.

Dintre lucrările care s-au remarcat în expoziţia Antichitatea clasică între documentar şi fantezie. Gravuri din secolele XVI – XIX : planşa lui Pietro Bartoli (c.1635 –1700) reprezentând înfrângerea lui Decebal, din seria care reproduce scenele de pe Columna lui Traian; peisajele cu ruinele romane ale lui Stefano della Bella (1612–1664); planşe realizate de François Perrier (1590-1650), din faimoasele sale serii de gravuri după statuile şi reliefurile antice, alături o stampă datorată unui copist, provenind din una dintre ediţiile olandeze ale operei lui Perrier; gravurile de secol XVIII şi XIX după „Liber Veritatis”, culegerea de desene rămase de la Claude Lorrain; sau planşele de mari dimensiuni din suita Vedute di Roma create de Giovanni Battista Piranesi (1720 – 1778), alături de ruinele de pe Acropole în viziunea unui gravor italian din secolul al XIX-lea.

05
/04
/21

În aşteptarea întâlnirii cu publicul, spectacolul „Maria Tănase. O poveste”, pus în scenă de regizoarea Carmen Lidia Vidu la Teatrul de Stat din Constanţa, şi-a avut repetiţia generală, într-un weekend înnorat şi friguros. O vreme ce poate amplifica dezolarea pe care i-o sugerează unui nou-venit multe din clădirile în paragină din centrul oraşului.

02
/04
/21

Ambasada Spaniei la Bucureşti organizează, în colaborare cu Muzeul Naţional Prado din Madrid şi cu sprijinul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca şi al Consulatului onorific al Spaniei la Cluj-Napoca, expoziţia fotografică „Muzeul Prado iese în stradă”.

29
/03
/21

După expoziții care-au atras atenția în 2020, precum „Woman Unchained“, by Irina Greciuhina, „Un veac de singurătate“, aparţinând celei mai mari pictoriţe din Republica Moldova, Valentina Rusu Ciobanu, ajunsă la vârsta centenarului, și „The Severed Garden“, by Vadim Creţu, spațiul expozițional Arbor.art.room propune, începând de săptămâna aceasta, o nouă expoziție, de această dată deschizându-se spre domeniul „artei conceptuale“.

28
/03
/21

Primăvara aduce, săptămânal, la TVR 3, peste 40 de ore de programe culturale. Sezoane noi ale emisiunilor consacrate, dar şi producţii realizate în premieră vă aşteaptă din 29 martie, la TVR 3.

07
/03
/21

Muzeul Municipiului București organizează de opt ani evenimente dedicate celei de-a noua arte: banda desenată. Seria expozițiilor „Maeștri ai benzii desenate românești” revine cu expoziția „Haplea – bandă desenată interbelică”, partea a II-a, deschisă la Casa Filipescu Cesianu. Din 3 martie, ea se poate vizita până pe 30 aprilie 2021.

04
/03
/21

Ziarul Metropolis vă recomandă: un film cu Catherine Deneuve și Juliette Binoche, două tablouri despre lumea de azi dintr-o galerie bucureșteană, un festival de muzică clasică la Iași, un roman plin de mister al unei tinere scriitoare britanice și cartea unui istoric optimist care-și propune să redea speranța.

24
/02
/21

Începând cu data de 1 Martie 2021, spațiul expozițional din Foaierul Media al TNB (aripa dinspre Intercontinental) se va anima din nou, găzduind o amplă expoziție cu lucrările artistului ION OLARU, scenograful-pictor, autorul a zeci de scenografii de televiziune, de teatru, dar și de scenografie pentru filme de animație, totodată pictor, făuritor de icoane sau de surprinzătoare ”micro-monumente ale armoniei universale”(cf. Corneliu Antim, critic de artă), elaborate dintr-un material inedit… tărtăcuța!