„Să nu ucizi”. Justițiarul ★★★
https://www.ziarulmetropolis.ro/sa-nu-ucizi-justitiarul-%e2%98%85%e2%98%85%e2%98%85/

CRONICĂ DE FILM Scris şi regizat de Cătălin Rotaru şi Gabi Virginia Șarga, aflaţi la debutul în lungmetraj, „Să nu ucizi” (2018) porneşte de la scandalul real al biocidelor diluate din spitale de acum câţiva ani, redat prin prisma poveştii ficţionale a unui medic justiţiar.

Un articol de Ionuţ Mareş|26 februarie 2019

Protagonistul din „Să nu ucizi”, un tânăr chirurg de la un spital bucureștean, Cristian (Alexandru Suciu, la primul rol major în cinema), și lupta sa pentru normalitate într-un sistem potrivnic amintesc de filmele polonezului Krzysztof Zanussi.

Întâlnim același erou naiv și idealist, cu puternice repere morale, care e dispus aproape la orice în încercarea de a readuce, cu disperare, dreptatea acolo unde aceasta pare să fi dispărut.

În acest caz, este vorba de un medic cu mustrări de conștiință care, după ce observă mai multe nereguli și după ce îi moare un pacient copil în urma unei operații simple, pornește o bătălie cu șefii săi (de la chirurgul experimentat care i-a fost profesor și până la manager) și cu autoritățile pentru a arăta că în spitale sunt folosite, conștient, biocide diluate, ceea ce pune în pericol viețile bolnavilor din cauza riscului de infecții.

Așa cum era de așteptat, pentru că filmul are o construcție narativă clasică, destul de previzibilă, Cristian este singur în demersul său justițiar, unde la fiecare pas întâlnește un nou obstacol, într-o spirală a neputinței și frustrării care îl izolează și îl afectează tot mai mult psihic.

Obstacole care merg de la impunitatea superiorilor și lipsa de solidaritate a soției (Cristina Flutur), asistentă la același spital, a mamei și a celui mai apropiat coleg și prieten (Elias Ferkin) și până la refuzul presei, al oficialilor din Ministerul Sănătății și al procurorilor de a investiga situația.

Cătălin Rotaru și Gabi Virginia Șarga redau cu răbdare și meticulozitate, printr-o regie matură, acest traseu birocratic epuizant, dublat de decăderea psihologică a protagonistului (exprimată vizual, ușor manierist, printr-o secvență repetitivă în care Cristian se spală obsesiv pe mâini înaintea operațiilor).

Și o fac apelând, la rândul lor, la estetica realistă a Noului Cinema Românesc, deopotrivă cu punctele forte și cu clișeele și nereușitele ei, la care adaugă o tușă personală în punctul culminant al filmului. Un moment care, prin mizanscenă, rupe ritmul de până atunci, iese ușor din zona naturalistă cu care ne-am obișnuit și aduce puțin aer de mister și de parabolă vag religioasă (sugerată încă din titlu), preluate chiar din scurtmetrajul „4:15 PM Sfârșitul Lumii” cu care cei doi autori au fost în 2016 la Festivalul de la Cannes.

De altfel, prin introducerea câtorva simboluri religioase (urmele de cruci și de icoane de pe peretele apartamentului sărăcăcios pe care Cristian îl închiriază când pleacă de acasă sau poziția sa hristică atunci când este controlat la intrarea în procuratură) cei doi regizori par să sugereze că hotărârea lui Cristian are resorturi ceva mai adânci și că filmul este, în subtext, un soi de alegorie despre decăderea morală a lumii în care trăim.

Fideli realismului impus de Noul Val, Cătălin Rotaru și Gabi Virginia Șarga sunt cu camera de filmat alături de protagonist în toate secvențele, astfel că suntem nevoiți să îi împrumutăm perspectiva și rămânem captivi felului său de a-i vedea pe cei din jur. Iar pentru a simți și mai puternic tensiunea, aproape tot filmul este construit din lungi planuri-secvență.

Meritul celor doi autori este că, în bună măsură, folosesc cu discreție acest dispozitiv – este o regie care nu vrea să atragă atenția asupra sa și care privilegiază povestea.

Momentele cele mai slabe sunt exact cele în care mizanscena se abate de la acest principiu, de pildă în secvențele în care Cristian merge la registratura procuraturii sau în redacția unui ziar sau este primit de procurori, când Cătălin Rotaru și Gabi Virginia Șarga încearcă un comic inspirat din cinema-ul lui Corneliu Porumboiu, care aici diluează însă nejustificat dramatismul dominant din film.

Și nici scenariul nu ajută, din cauza câtorva stridențe din dialog și a schematismului în care sunt redate personajele secundare, începând cu implacabilul chirurg-șef jucat de Gelu Colceag și cu sfătoasa mamă jucată de Tania Filip (două personaje atât de des întâlnite în Noul Cinema Românesc, încât s-au banalizat) și terminând cu reprezentanții autorităților sau ai presei, care, deși nu sunt caricaturizați, nici nu ies din șabloanele pe care scenariul le folosește ca piedici în calea lui Cristian.

„Să nu ucizi” se înscrie într-o serie de debuturi din ultimii ani care vin, ca teme și estetică, în siajul realismului Noului Val. I se pot reproșa lipsa de originalitate formală și unele stângăcii, dar în același timp merită salutată temeritatea de a readuce în atenție și prin cinema un subiect intens dezbătut public, chiar dacă impactul va fi cu mult sub cel pe care l-au avut anchetele jurnalistice care au scos la suprafață neregulile dramatice din spitalele din România.

„Să nu ucizi” va intra în cinematografe vineri, 1 martie.

29
/10
/20

PORTRET Cunoscuta regizoare japoneză Naomi Kawase, o obişnuită a Festivalului de la Cannes, va susţine sâmbătă, de la ora 17.00, un masterclass online pentru publicul din România, în cadrul "Les Films de Cannes à Bucarest", unde este invitat special. Prilej de a vă propune un scurt portret al acestei cineaste inclasabile.

28
/10
/20

CRONICĂ DE FILM „Mia își ratează răzbunarea” (2020), al doilea lungmetraj, realizat tot în regim independent, al regizorului Bogdan Theodor Olteanu, este o comedie care vorbește despre feminitate și are ca protagonistă o tânără actriță, jucată de Ioana Bugarin.

23
/10
/20

„Desigur, cel mai important în perioada aceasta este să fim sănătoși și să facem ca lucrurile să continue să meargă cât de cât într-o normalitate, de la școală și familiile noastre și până la joburi – care sunt în pericol, în special cele ale free-lancerilor din domeniul cultural și al organizării de evenimente. Altfel însă, e important și să încercăm să ne păstrăm pe cât se poate obiceiurile din viața noastră de dinainte – inclusiv cele care nu sunt necesare supraviețuirii imediate, cum sunt cele culturale în general și un festival de film în particular. Căci da, nu se oprea lumea în loc dacă nu organizam noi ediția a 11-a a Les Films de Cannes à Bucarest – însă ne-am încăpățânat tocmai pentru fărâma de normalitate pe care continuarea acestei tradiții o aduce în viața noastră” spune Cristian Mungiu, inițiatorul festivalului.

22
/10
/20

Săptămâna aceasta, marele regizor, scenarist și actor Nikita Mihalkov, laureat al premiului Oscar, a împlinit 75 de ani, iar TVR 2 îl aniversează programând două dintre filmele sale reprezentative. Bărbierul din Siberia”, cu Julia Ormond, Oleg Menşikov şi Richard Harris – sâmbătă, la Filmul săptămânii şi Ochi negri (OCI CIORNIE), cu inegalabilul actor Marcello Mastroianni - duminică, la Filmul de Artă.

21
/10
/20

CRONICĂ DE FILM Prezentat în premieră la Festivalul Astra de la Sibiu şi selectat la prestigiosul IDFA (International Documentary Film Festival Amsterdam), „Copii pierduţi pe plajă” (2020) este debutul în lungmetrajul documentar al tinerei regizoare Alina Manolache şi încearcă să facă un portret al generaţiei de 30 ani, născută imediat după Revoluţie.

20
/10
/20

Mai sunt doar câteva zile până la startul celei de-a 11-a ediții a Les Films de Cannes à Bucarest ce va avea loc între 23 octombrie și 1 noiembrie. Timp de zece zile spectatorii vor putea vedea cele mai noi titluri de la Cannes 2020 și din selecția celor mai importante festivaluri de film din lume la drive-in dar și outdoor.

19
/10
/20

„Spiral/ Spirala”, primul lungmetraj al regizoarei clujene Cecília Felméri, a fost recompensat cu Mențiunea Specială a Juriului în Competition 1-2 la Festivalul Internațional de Film de la Varșovia.

19
/10
/20

CRONICĂ DE FILM Programat să poată fi văzut la noua ediţie a Festivalului "Les Films de Cannes à Bucarest" (23 octombrie - 1 noiembrie), adaptată condiţiilor de pandemie, „Mandibules” (2020), cel mai recent film al excentricului regizor francez Quentin Dupieux, este o comedie absurdă a cărei lejeritate este şi marele său atu.

18
/10
/20

Asociația Arta în Dialog anunță cea de-a șaptea ediției a Festivalului de Film UrbanEye, care va avea loc în perioada 4 – 8 noiembrie online, dar și în mai multe birouri de arhitectură din România.

Pagina 1 din 27312345...102030...Ultima »