„Sabin Popp și Theodora Cernat Popp, un cuplu de artiști din anii ‘20”, la MNAR
https://www.ziarulmetropolis.ro/sabin-popp-si-theodora-cernat-popp-un-cuplu-de-artisti-din-anii-20-la-mnar/

Muzeul Naţional de Artă al României vă invită în perioada 22 noiembrie 2019 – 29 martie 2020 la expoziţia „Sabin Popp şi Theodora Cernat Popp, un cuplu de artişti din anii ‘20”, care va avea loc în Sălile Kretzulescu.

Un articol de Liliana Matei|23 noiembrie 2019

Expoziția, care conține lucrări din patrimoniul MNAR și din colecția familiei, a fost realizată în colaborare cu doamna Adina Nanu, istoric de artă și nora celor doi artiști.

Sabin Popp (1896-1928), reprezentat marcant al direcției tradiționaliste în arta românească interbelică, rămâne cunoscut pentru seria de compoziții, portrete și naturi moarte, opere care îmbină într-un mod original arta post-bizantină cu modernitatea. Chiar dacă lucrările rămase, în colecţii publice şi private, sunt puține, Sabin Popp rămâne în arta românească un artist preocupat de specificul național, cu un profil plastic extrem de personal și ușor de recunoscut.

Theodora Cernat Popp (1897-1980) a făcut parte din generaţia primelor femei din România care s-au afirmat într-o lume artistică rezervată doar bărbaţilor. Elevă, prietenă şi colaboratoare a influentelor artiste Cecilia Cuţescu Storck şi Olga Greceanu, Theodora Cernat Popp a fost o sculptoriță interesantă, atrasă de fizionomia umană, dar și o desenatoare pasionată. Opera ei, insuficient cunoscută, manifestă evidente influențe simboliste, dublată de accente moderniste.

Cei doi artiști s-au întâlnit în perioada adolescenței în casa Storck, Sabin fiind elevul lui Federick Storck, iar Theodora o prezență constantă în atelierul Ceciliei Cuţescu Stork. S-au reîntâlnit în 1924, iar în 1926 s-au căsătorit. În 1927 se năștea Rareș, unicul lor copil, iar șase luni mai târziu Sabin Popp se stingea din viață, la numai 32 de ani.

„Prin cele mai profunde trăsături ale artei lor, Sabin şi Theodora fac parte din familia artiştilor noştri de viziune clasică; bucuria înfăţişării unor rafinate armonii de linii şi culori se exprimă în compoziţii sintetice, limpezi şi echilibrate. Temperamental, Sabin Popp a rămas ardeleanul robust şi cumpătat iubind din realitate, mai presus de orice, structura clară, certă. Theodora a avut în sculpturile ei acelaşi ţel, eliminând detaliile pentru a pune în lumină, în trăsăturile personajelor biblice sau ale rudelor sau prietenilor portretizaţi, nu expresii trecătoare ci permanenţe.” afirmă doamna Adina Nanu.

26
/06
/20

În noaptea din 27 spre 28 iunie 1916 în casa lui din Bucureşti, de pe strada Mendeleev, Ștefan Luchian trăia ultimele clipe dintr-o lungă agonie. Pe şevalet, se afla ultima lui creaţie rămasă neterminată: un chip de femeie.

09
/06
/20

Sâmbătă, 13 iunie, de Ziua Porților Deschise, Fundația Calea Victoriei vine în vizită la tine! Și aduce în dar demo-uri gratuite la cele mai îndrăgite cursuri din program, reduceri care durează un weekend întreg, lectori simpatici și o mulțime de alți oameni care au aceleași pasiuni ca tine.

03
/06
/20

Muzeul Naţional Cotroceni vine în întâmpinarea publicului pasionat de artă şi istorie, reluând din data de 2 iunie 2020 şi activitatea expoziţională. Un proiect cultural valoros, expoziția „Casa Regală a României, păstrătoare și promotoare a tradițiilor românești”, este inclus de astăzi în circuitul de vizitare al muzeului.

29
/05
/20

Cu ocazia Centenarului Paul Celan, Primăria Muncipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Ministerul Federal al Afacerilor Europene şi Internaţionale al Republicii Austria prin Forumul Cultural Austriac București și Facultatea de Litere din București, Secția Germanistică, au realizat expoziția CELAN 100 – Printre cuvinte/ Unter den Wörtern.

21
/05
/20

Eros Di Prima, arhitect și fondatorul Asociației Culturale Creative Spaces din Italia, ne vorbește despre importanța adaptării artei la schimbările actuale.

20
/05
/20

Istoria capitalei Germaniei de astăzi se leagă direct de dezvoltarea rapidă a Prusiei în secolul al XVIII-lea. Orice Mare Putere europeană avea nevoie de a se afirma simbolic în raport cu celelalte monarhii de pe continent, fiecare investind în măreția orașului său capitală.