„Salvator Mundi” a devenit cel mai scump tablou din istoria vânzărilor de artă
https://www.ziarulmetropolis.ro/salvator-mundi-a-devenit-cel-mai-scump-tablou-din-istoria-vanzarilor-de-arta/

Un tablou al pictorului italian Leonardo da Vinci a fost adjudecat miercuri cu suma de 450,3 milioane de dolari la o licitaţie organizată de casa Christie’s la New York, pulverizând precedentul record de preţ pentru cea mai scumpă operă de artă din lume.

Un articol de Petre Ivan|16 noiembrie 2017

La finalul unei licitații care a durat 19 minute, „Salvator Mundi„, ultimul tablou al maestrului renascentist aflat încă într-o colecție privată, a depășit cu mult precedentul record mondial de preț, deținut de tabloul „Les Femmes d’Alger”, de Pablo Picasso, ce a fost vândut cu 179,4 milioane de dolari la o licitație organizată în 2015.

Într-o conferință de presă organizată după licitația de miercuri seară, reprezentanții casei Christie’s au refuzat să ofere informații despre identitatea cumpărătorului și despre ceilalți participanți la licitație, limitându-se să precizeze doar faptul că aceștia proveneau din lumea întreagă.

Casa organizatoare estimase la 100 de milioane de dolari valoarea acestei pânze cu dimensiunile de 65 centimetri x 45 centimetri, ce a fost vândută cu doar 45 de lire sterline în 1958, cu mult timp înainte ca ea să fie autentificată și atribuită lui Leonardo da Vinci, în 2005.

Deși este imposibil de stabilit cu certitudine, se pare că „Salvator Mundi” a devenit cel mai scump tablou din istoria tuturor vânzărilor de artă, inclusiv în cadrul tranzacțiilor private.

Două tablouri, unul pictat de Willem de Kooning și altul de Paul Gauguin, vândute în cadrul unor licitații private în 2015 cu 300 de milioane de dolari fiecare, potrivit mai multor companii media americane, erau considerate până acum cele mai scumpe opere de artă din lume.

„Este un moment mare pentru Christie’s și, cred eu, un moment mare pentru piața operelor de artă”, a declarat la finalul licitației directorul general al casei organizatoare, Guillaume Cerutti.

Pictura lui Leonardo da Vinci se afla până miercuri în proprietatea miliardarului rus Dmitri Rybolovlev, un oligarh exilat care este președintele clubului de fotbal AS Monaco.

Magnatul rus l-a cumpărat cu 127,5 milioane de dolari de la un comerciant de artă elvețian, Yves Bouvier, care îl achiziționase la rândul lui cu puțin timp înainte cu suma de 80 de milioane de dolari.

De atunci, Dmitri Rybolovlev și Yves Bouvier sunt prinși într-o veritabilă bătălie judiciară, miliardarul rus acuzându-l pe comerciantul de artă că și-a acordat marje exorbitante pentru tablourile pe care le cumpăra în numele lui.

Miercuri, într-o sală arhiplină, licitația pentru „Salvator Mundi” a început de la prețul de 70 de milioane de dolari, însă a trecut apoi prin 53 de oferte succesive și a ajuns la 400 de milioane de dolari. Prețul final de vânzare, ce include taxe și comisioane, a fost de 450,3 milioane de dolari.

La jumătatea licitației, așa cum se întâmplă adeseori, aceasta a devenit un duel între doi cumpărători anonimi, care își plasau ofertele prin telefon, prin intermediul angajaților casei Christie’s.

La pragul de 200 de milioane de dolari, un colecționar s-a ridicat din rândul publicului, alcătuit în mod vizibil din multe persoane care erau puțin obișnuite cu atmosfera licitațiilor de artă.

Lovitura finală de ciocan, care a stabilit prețul final, a declanșat un val de aplauze și de exclamații în rândul persoanelor prezente în sală.

După autentificarea sa în 2005, câțiva specialiști au emis anumite rezerve în legătură cu rolul efectiv avut de Leonardo da Vinci în conceperea acestui tablou.

Operele de artă create înainte de secolul al XIX-lea sunt rareori scoase la licitație, întrucât cele mai multe dintre ele se află deja în muzee, fapt care a lăsat să planeze o anumită incertitudine asupra prețului ce ar fi putut să fie atins de tabloul maestrului renascentist.

Însă câțiva colecționari bogați au spulberat aceste dubii în doar câteva minute.

Ei au confirmat astfel că după prețul senzațional de 110,5 milioane de dolari ce a fost plătit în luna mai pentru un tablou de Basquiat, piața operelor de artă revine la nivelul său maxim din 2015, un moment ce a fost considerat de experți drept o perioadă de „supraîncălzire” a acestui sector de activitate.

De la începutul licitațiilor de toamnă, luni, recorduri de preț au fost deja stabilite pentru opere semnate de Fernand Leger (70 milioane de dolari), Marc Chagall (28,5 milioane de dolari) și Rene Magritte (20,5 milioane de dolari).

Luni, tabloul „Laboureur dans le champ”, de Vincent Van Gogh, a fost adjudecat cu 81,3 milioane de dolari, la mică distanță de recordul absolut de preț pentru un tablou al pictorului olandez, stabilit în 1990 de „Portrait du Dr. Gachet”, ce a fost vândut cu 82,5 milioane de dolari la o licitație organizată de casa Christie’s la New York.

În epocă, acel portret pe pânză a fost considerat cel mai scump tablou din lume.

Foto: Salvator Mundi – facebook

09
/02
/24

mind-moving, programul de terapie prin artă inițiat și organizat de Indie Box, în parteneriat cu NOPA - Societatea Norvegiană a Compozitorilor și Textierilor, Asociația Entuziart și Profeti ART SRL, ajunge la finalul perioadei de implementare și își încheie călătoria cu un eveniment special, dedicat publicului larg, cu intrare liberă, pe 21 februarie, de la 18:30, la Arcub - Hanul Gabroveni (str. Lipscani, nr. 84 - 90).

05
/02
/24

La Centrul Național al Dansului București (CNDB), anul începe cu o rezidență și cu o serie de spectacole prezentate în cadrul stagiunii. 2024 este an aniversar la CNDB. Instituția împlinește 20 de ani și își propune să celebreze prin evenimente speciale cele două decenii de promovare a creației coregrafice.

05
/02
/24

Considerat, de critici, dar și de iubitorii de artă, poate cel mai cunoscut și mai bine cotat artist român contemporan la nivel internațional, Adrian Ghenie revine într-o licitație din România cu o lucrare amplă și expresivă.

02
/02
/24

Jurnalismul de investigație din Balcani, Europa Centrală, țările Parteneriatului Estic, precum și Cipru și Malta, a întâmpinat numeroase provocări în ultimii ani. În multe țări din regiune, peisajul media este plin de (auto-)cenzură, iar inițiativele independente și critice sunt insuficiente. Jurnaliștii se confruntă deseori cu amenințări, hărțuire și acțiuni legale, ceea ce le restricționează tot mai mult capacitatea de a documenta și raporta problemele acute din societatea actuală.