Sappho, Murasaki Shikibu și George Sand. Nonconformistele
https://www.ziarulmetropolis.ro/sappho-murasaki-shikibu-si-george-sand-nonconformistele/

Trei scurte portrete ale unor autoare unanim cunoscute, schiţate cu umor, aşa cum apar în volumul „100 de femei afurisite. O istorie” de Hannah Jewell (Editura Nemira, colecţia „Orion”, 2021), o carte de luat în vacanţă.

Un articol de Ziarul Metropolis|18 iunie 2021

SAPPHO s-a născut în 640 î.Ch. și a trăit destul cât să se plângă, într-un poem liric, de durerile de genunchi. A trăit la Milene, capitala Lesbosului, o insulă asociată de multă vreme cu femei care sunt doar bune prietene și nimic mai mult. Lumea lui Sappho era plină de bătălii politice contondente între clanuri, iar ea se pare că a condus un soi de școală corală pentru educarea fetelor (grecoaice). Sau poate că nu. (…)

În timpul vieții, a fost extrem de apreciată – admirată de Aristotel și de Platon, considerată egala lui Homer. Cărturarii din Alexandria au pus-o pe lista Celor Mai Buni Nouă Poeți Lirici Pe Care Să-i Citești Înainte Să Mori și au umplut nouă suluri întregi de papirus cu operele ei – astea erau ca niște cărți mai vechi, dar mult mai greu de citit pe plajă. Operele complete însumează 10.000 de versuri de poezie lirică. (…)

În vreme ce fructele genului masculin, precum Odiseea sau Iliada lui Homer, au supraviețuit până la noi, astfel ca elevii plictisiți de 13 ani să pretindă că le citesc la orele de literatură, aproape toată opera lui Sappho s-a pierdut în pototpuri, în incendii și pe mâna fanaticilor vremii. Dacă biserica creștină timpurie a avut sau nu de-a face cu distrugerea operei sale, asta e o altă necunoscută din povestea lui Sappho. (…) Din operele acestei mari artiste a Antichității au rămas aproape 650 de fragmente, cu 70 de versuri complete.

MURASAKI SHIKIBU s-a născut la Kyoto, Japonia, în 978. La începutul secolului al XI-lea, a scris Povestea lui Genji, care are peste o mie de pagini în traducerea englezească și e considerat cel mai vechi și mai lung roman din istorie. Așa că începem prin a-i mulțumi lui Murasaki că a inventat romanul, fără de care nu am avea altceva de făcut la plajă decât să ne scoatem nisipul din urechi.

Povestea lui Genji a fost extrem de popular la vremea lui, dar a ajuns și mai și odată cu apariția tiparului de lemn, în secolele XVII-XVIII. Povestea e plină de iubiri și de intrigi, ceea ce a însemnat că Murasaki a făcut obiectul unor critici enervante de moralitate, de-a lungul vremii. (…)

Murasaki Shikibu a scris Povestea lui Genji pe când era doamnă de onoare la curtea japoneză. Se spune că fiica împăratului era plictisită de tot ce citea și i-a dat lui Murasaki ordinul regal să scrie ceva magnific, așa că aceasta s-a retras la templul Ishiyama și chiar asta a făcut. Știa chineza la fel de bine ca japoneza, ceea ce era neobișnuit pentru o femeie, iar asta i-a folosit în cele 54 de capitole ale cărții (…). E posibil ca Murasaki să fi ajuns la curtea imperială când soțul ei a murit, după doar doi ani de căsnicie, având de ales între a se recăsători sau a se înscrie în salonul literar exclusiv pentru femei al împărătesei. Voi ce ați alege?

Romanciera franceză Amatine-Lucille-Aurore Dudevont s-a născut la Paris, în 1804, din părinți care, în mod evident, se decideau greu la prenume. Când și-a ales numele de scriitoare, însă, Amatine-Lucille-Aurore a decis să meargă pe opusul numelui de botez, și și-a spus GEORGE SAND (foto sus). Un nume puternic, nisipos (eng. sand – nisip), complet lipsit de liniuțe. Și-a publicat primul roman, Indiana, în 1831, sub acest pseudonim. Romanul e despre o femeie care-și părăsește soțul (…).

Click pe imagine pentru mai multe detalii despre volumul apărut la Editura Nemira.

După ce și-a părăsit soțul enervant într-o provincie din Franța, George s-a mutat la Paris, unde a început să-și cultive o rețea de amanți artiști și literați, femei și bărbați deopotrivă, cum se face la Paris. Unul dintre artiștii de jucărie ai lui George a fost compozitorul Frédéric Chopin. Când cei doi s-au despărțit, după doi ani de relație, George l-a expus foarte public în romanul ei Lucrezia Floriani, bazând personajul unui prinț bolnăvicios pe imaginea compozitorului plăpând. Alt amant, scriitorul Alfred de Musset, a descris-o drept „cea mai feminină femeie”, dovedind, din nou, că bărbații sunt scriitori proști.

În romanele ei există povești de dragoste care transcend clasele sociale și care se desfășoară deseori, probabil datorită copilăriei din Normandia, în mediul rural francez, printre câmpuri și baghete și râuri de Camembert sau orice altceva mai cresc francezii la țară. George scandaliza publicul purtând haine bărbătești, pe motivul că erau mai ieftine și mai practice.

Unul dintre artiștii de jucărie ai lui George Sand a fost compozitorul Frédéric Chopin. Când cei doi s-au despărțit, după doi ani de relație, George l-a expus foarte public în romanul ei Lucrezia Floriani, bazând personajul unui prinț bolnăvicios pe imaginea compozitorului plăpând.

 

 

17
/11
/23

Editura Litera invită cititorii să se bucure de noi apariții editoriale, reduceri și întâlniri cu autorii favoriți, între 22 și 26 noiembrie, în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus 2023, desfășurat la Pavilionul Central Romexpo.

14
/11
/23

"În lunile octombrie şi noiembrie am stat o lună la Timișoara ca bursier: am primit o bursă de creație Taifas în colaborare cu librăria La Două Bufnițe" - scriitorul Vasile Ernu îşi împărtăşeşte impresiile despre prima ediţie a unui nou festival timişorean.

14
/11
/23

Editura Humanitas Fiction vă așteaptă miercuri, 15 noiembrie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului Eu cânt și muntele dansează de Irene Solà, recent apărut în colecția „Raftul Denisei“ coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea Janei Balacciu Matei, carte distinsă cu Premiul pentru Literatură al Uniunii Europene 2020.

13
/11
/23

CRONICĂ DE FILM Aflată la debutul în regie, Carla Teaha propune “De ce mă cheamă Nora, când cerul meu e senin” (2023), un documentar portret, plin de deferenţă, despre o scriitoare îndrăgită şi nonconformistă, Nora Iuga. Din 17 noiembrie, în cinematografe.

20
/10
/23

Într-o permanentă alunecare între prezent și trecut, romanul Vorbește-mi despre tata, devenit bestseller imediat după publicarea în Coreea, este nu numai o melancolică scrisoare de dragoste adresată de către o fiică părintelui ei, ci și o dramă psihologică în care, pe fundalul multistratificat al istoriei coreene recente, amintirile pot vindeca răni adânci și restabili relații de familie fragilizate.

18
/10
/23

De la volumul biografic „Martin Scorsese: O călătorie“ de Mary Pat Kelly la cartea de interviuri „Călătorie într-o fotografie” de Dia Radu, cărțile pe care vi le propunem de această dată vă invită să descoperiți fascinante istorii personale.

17
/10
/23

Un târg de carte de teatru – adevărat maraton al lansărilor și prezentărilor unor noi produse editoriale din domeniul artei scenice, cu întâlniri, discuții, întrebări, răspunsuri – constituie o componentă importantă a Festivalului Național de Teatru ajuns la a XXXIII-a ediție.

09
/10
/23

Ediţia în română a unei cărţi despre legendarul regizor Martin Scorsese şi un volum în engleză scris de Andrei Gorzo şi Veronica Lazăr despre cinemaul lui Radu Jude sunt două recomandări de lectură pentru această toamnă, pentru cei pasionaţi şi de discursul despre filme, nu doar de vizionarea lor.