Sărbătoare la Muzeul Satului din București
https://www.ziarulmetropolis.ro/sarbatoare-la-muzeul-satului-din-bucuresti/

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti sărbătoreşte 79 de ani de la înfiinţare printr-o serie de evenimente, între care se numără expoziţii, colocvii, recitaluri folclorice, târguri de meşteri populari, dar şi un Festival al culturii thailandeze.

Un articol de Liliana Matei|5 mai 2015

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” împlineşte 79 de ani de la înfiinţare pe 17 mai. Cu această ocazie, în perioada 15 – 18 mai, la această instituţie muzeală din Bucureşti vor avea loc mai multe activităţi menite să cinstească acest moment important din istoria muzeului, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX.

Astfel, pe 15 mai, de la ora 11.00, va avea loc un colocviu prilejuit de expoziţia „Artă sacră şi restaurare – Anuala de artă religioasă şi restaurare a UAP”, organizată de Asociaţia Filiala Artă Plastică Religioasă şi Restaurare a Uniunii Artiştilor Plastici din România, Universitatea Naţională de Arte Bucureşti – Facultatea de Arte Decorative şi Design – Departamentul Artă Murală şi Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”.

În aceeaşi zi, de la ora 15.00, va avea loc vernisarea expoziţiei „Feminitate şi împodobire”, iar, de la 18.00, este programată deschiderea Festivalului culturii thailandeze – ediţia a V-a.

Totodată, între orele 12.00 şi 19.00, cei interesaţi vor putea participa la târgul meşterilor populari.

Activităţi similare sunt pregătite şi pentru 16 mai, alături de „Ritm de cânt şi joc în tonuri de fanfară” (un program susţinut de Fanfara Brass Orchestra din Bucureşti) şi „Micii mari artişti… la Muzeul Satului” (Grupul folcloric Gorjeanca din Târgu-Jiu).

Tot pe 16 mai, între orele 15.00 – 18.30, publicul va putea să participe la evenimentele organizate la Muzeul Satului în cadrul programului european „Noaptea muzeelor”.

Evenimentele dedicate aniversării Muzeului Satului vor continua pe 17 mai. Printre acestea se numără „Cu mască … şi fără mască!” (cugetări, snoave, ghicitori, proverbe, zicători) şi „La români!” (un spectacol al Teatrului Masca din Bucureşti).

În primăvara anului 1936 a luat fiinţă Muzeul Satului Românesc, creaţie a Şcolii Sociologice Române, înfiinţată şi condusă de profesorul Dimitrie Gusti. Acesta a fost al doilea muzeu în aer liber din ţară, după secţia în aer liber din Parcul Hoia a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, din Cluj-Napoca, înfiinţată în 1929, de Romulus Vuia. În anii ’30, în Europa existau doar două muzee în aer liber – Muzeul Skansen, din Stockholm (Suedia, 1891), şi Muzeul Bigdo, din Lillehamer (Norvegia).

La deschiderea sa, Muzeul Satului din Bucureşti avea o suprafaţă de 5 hectare şi cuprindea 30 de case ţărăneşti, caracteristice diferitelor zone din ţară. În anul 1977, el a primit denumirea de Muzeul Satului şi de Artă Populară, prin contopirea cu Muzeul de Artă Populară, iar, în luna martie a anului 1990, a fost divizat în Muzeul Satului şi Muzeul Ţăranului Român.

În prezent, Muzeul Satului cuprinde peste 80 de gospodării, monumente şi instalaţii, colecţii de costume populare (13.258 de obiecte), obiecte textile de ordin practic, utilitar (7.576), scoarţe (2.019 de obiecte), obiecte religioase (în număr de 1.530), ceramică (8.565 de obiecte), obiecte din lemn (5.817), precum şi 93.000 de fotografii documentare alb-negru şi color.

09
/02
/24

mind-moving, programul de terapie prin artă inițiat și organizat de Indie Box, în parteneriat cu NOPA - Societatea Norvegiană a Compozitorilor și Textierilor, Asociația Entuziart și Profeti ART SRL, ajunge la finalul perioadei de implementare și își încheie călătoria cu un eveniment special, dedicat publicului larg, cu intrare liberă, pe 21 februarie, de la 18:30, la Arcub - Hanul Gabroveni (str. Lipscani, nr. 84 - 90).

05
/02
/24

La Centrul Național al Dansului București (CNDB), anul începe cu o rezidență și cu o serie de spectacole prezentate în cadrul stagiunii. 2024 este an aniversar la CNDB. Instituția împlinește 20 de ani și își propune să celebreze prin evenimente speciale cele două decenii de promovare a creației coregrafice.

05
/02
/24

Considerat, de critici, dar și de iubitorii de artă, poate cel mai cunoscut și mai bine cotat artist român contemporan la nivel internațional, Adrian Ghenie revine într-o licitație din România cu o lucrare amplă și expresivă.

02
/02
/24

Jurnalismul de investigație din Balcani, Europa Centrală, țările Parteneriatului Estic, precum și Cipru și Malta, a întâmpinat numeroase provocări în ultimii ani. În multe țări din regiune, peisajul media este plin de (auto-)cenzură, iar inițiativele independente și critice sunt insuficiente. Jurnaliștii se confruntă deseori cu amenințări, hărțuire și acțiuni legale, ceea ce le restricționează tot mai mult capacitatea de a documenta și raporta problemele acute din societatea actuală.