Sărbătoare la Muzeul Satului din București
https://www.ziarulmetropolis.ro/sarbatoare-la-muzeul-satului-din-bucuresti/

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti sărbătoreşte 79 de ani de la înfiinţare printr-o serie de evenimente, între care se numără expoziţii, colocvii, recitaluri folclorice, târguri de meşteri populari, dar şi un Festival al culturii thailandeze.

Un articol de Liliana Matei|5 mai 2015

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” împlineşte 79 de ani de la înfiinţare pe 17 mai. Cu această ocazie, în perioada 15 – 18 mai, la această instituţie muzeală din Bucureşti vor avea loc mai multe activităţi menite să cinstească acest moment important din istoria muzeului, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX.

Astfel, pe 15 mai, de la ora 11.00, va avea loc un colocviu prilejuit de expoziţia „Artă sacră şi restaurare – Anuala de artă religioasă şi restaurare a UAP”, organizată de Asociaţia Filiala Artă Plastică Religioasă şi Restaurare a Uniunii Artiştilor Plastici din România, Universitatea Naţională de Arte Bucureşti – Facultatea de Arte Decorative şi Design – Departamentul Artă Murală şi Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”.

În aceeaşi zi, de la ora 15.00, va avea loc vernisarea expoziţiei „Feminitate şi împodobire”, iar, de la 18.00, este programată deschiderea Festivalului culturii thailandeze – ediţia a V-a.

Totodată, între orele 12.00 şi 19.00, cei interesaţi vor putea participa la târgul meşterilor populari.

Activităţi similare sunt pregătite şi pentru 16 mai, alături de „Ritm de cânt şi joc în tonuri de fanfară” (un program susţinut de Fanfara Brass Orchestra din Bucureşti) şi „Micii mari artişti… la Muzeul Satului” (Grupul folcloric Gorjeanca din Târgu-Jiu).

Tot pe 16 mai, între orele 15.00 – 18.30, publicul va putea să participe la evenimentele organizate la Muzeul Satului în cadrul programului european „Noaptea muzeelor”.

Evenimentele dedicate aniversării Muzeului Satului vor continua pe 17 mai. Printre acestea se numără „Cu mască … şi fără mască!” (cugetări, snoave, ghicitori, proverbe, zicători) şi „La români!” (un spectacol al Teatrului Masca din Bucureşti).

În primăvara anului 1936 a luat fiinţă Muzeul Satului Românesc, creaţie a Şcolii Sociologice Române, înfiinţată şi condusă de profesorul Dimitrie Gusti. Acesta a fost al doilea muzeu în aer liber din ţară, după secţia în aer liber din Parcul Hoia a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, din Cluj-Napoca, înfiinţată în 1929, de Romulus Vuia. În anii ’30, în Europa existau doar două muzee în aer liber – Muzeul Skansen, din Stockholm (Suedia, 1891), şi Muzeul Bigdo, din Lillehamer (Norvegia).

La deschiderea sa, Muzeul Satului din Bucureşti avea o suprafaţă de 5 hectare şi cuprindea 30 de case ţărăneşti, caracteristice diferitelor zone din ţară. În anul 1977, el a primit denumirea de Muzeul Satului şi de Artă Populară, prin contopirea cu Muzeul de Artă Populară, iar, în luna martie a anului 1990, a fost divizat în Muzeul Satului şi Muzeul Ţăranului Român.

În prezent, Muzeul Satului cuprinde peste 80 de gospodării, monumente şi instalaţii, colecţii de costume populare (13.258 de obiecte), obiecte textile de ordin practic, utilitar (7.576), scoarţe (2.019 de obiecte), obiecte religioase (în număr de 1.530), ceramică (8.565 de obiecte), obiecte din lemn (5.817), precum şi 93.000 de fotografii documentare alb-negru şi color.

15
/01
/24

Peste 50.000 de perechi de ochi au avut plăcerea să privească expoziția Efectul Picasso în cele 4 luni de când s-a deschis. Vizitatori de toate vârstele au fost impresionați de cele 46 de lucrări de Pablo Picasso din colecția familiei sale, precum și de cele 65 de lucrări semnate de 37 de artiști români contemporani influențați de opera gigantului spaniol.

12
/01
/24

Proiectul „Narațiuni ale națiunii”, produs de PostModernism Museum cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2024, abordează valorile naționale într-o perspectivă multidisciplinară, prin teme dedicate unor genuri și mijloace de exprimare atractive: bandă desenată, muzică rock și folk, literatură, arte vizuale, istoria artei, în care reprezentările naționale sunt înțelese ca valori democratice, dimensiune europeană, influențe creative specifice unui spațiu de spiritualitate și limbaj comun.

12
/01
/24

Luna ianuarie aduce în spațiile galeriei neconvenționale Celula de Artă două noi vernisaje: acumulare.colecție 3, expoziția-colecție de lucrări dăruite de prieteni artiști a co-fondatorului Celulei de Artă, Daniel Loagăr, la spațiul-vitrină din B-dul Carol nr. 53 și experimental I, expoziția de fotografie experimentală a artistului vizual Marius Adrian, la Pop Up Window de la Galeria Kulterra (str. Știrbey Vodă nr. 104 – 106).

12
/01
/24

Scrisoarea trimisă de către scriitorul Mircea Damian din închisoare, jurnalul intim al unei doamne de la curtea regală, un jurnal de front din cel de-al Doilea Război Mondial, catrenul dedicat de Lucian Blaga uneia dintre muzele sale și ultima scrisoare trimisă de Ion Antonescu către soție s-au numărat printre cele mai discutate obiecte de colecție licitate la finalul anului trecut.

11
/01
/24

Asociația SIGNIS România anunță prima ediție a Festivalului Internațional FILMIKON, care propune o selecție de filme premiate de-a lungul anilor de juriile ecumenice și interreligioase, în peste 30 de festivaluri de film din lume, dar și un dialog despre valorile creștine și umane pornind de la aceste producții. Începând cu anul 1974, Premiul Juriului Ecumenic este un premiu independent acordat filmelor de lungmetraj din competițiile unor festivaluri internaționale de film din lume, precum Cannes sau Berlin.

09
/01
/24

Opera Națională București, instituție publică de importanță națională aflată sub egida Ministerului Culturii, celebrează Ziua Culturii Naționale, în data de 15 ianuarie, ora 18:00, cu premiera spectacolului Oedipe de George Enescu, în regia lui Stefano Poda și sub bagheta dirijorală a lui Tiberiu Soare. Totodată, evenimentul va fi dedicat și împlinirii a 70 de ani de la inaugurarea celei mai importante scene lirice din România.