Sărbătoarea lui Kundera
https://www.ziarulmetropolis.ro/sarbatoarea-lui-kundera/

Abia acum am ajuns – la doi ani de când a fost publicată – să citesc “Sărbătoarea neînsemnătăţii”, de Milan Kundera. Sunt un kunderian rezonabil. Iubesc literatura care a plecat din Cehia pentru a ajunge în inima lucrurilor.

Un articol de Andrei Crăciun|22 iulie 2015

Sunt și kunderian, dar sunt și hrabalian, dar sunt și hasekian, dar sunt și capekian. Iubesc literatura aceasta în care se amestecă râsul cu halbele de bere, lipsa, în mod obiectiv, a sensului vieții, cu suportabilul (în concret) pe care îl aduce existenței tratarea întâmplării de a trăi ca pe o farsă, ca pe o glumă, ca pe o sărbătoare neînsemnată.

Milan Kundera a scris, în timpul din urmă, această carte străbătută de toate temele operei sale, de-acum revizuite și sublimate. “Sărbătoarea neînsemnătății” nu este cea mai bună dintre cărțile scriitorului ceh stabilit la Paris, dar este – în egală măsură – o tulburătoare esență a filosofiei sale.

Viața nu poate fi îndurată în afara neseriozității, o lume radical, fanatic absurdă nu este, totuși, posibilă, după cum a demonstrat-o și căderea comunismului. Milan Kundera înțelege asta și jonglează cu personajele sale, le pune în situații ridicole, le dă vise cu teatre de păpuși, îi aduce în scenă pe Stalin și pe Kalinin (ce tandră, ce frumoasă, ce incredibilă, ce uluitoare și revoltătoare e povestea lui Kalinin reinterpretată de Kundera!) și pe Hrușciov, trece de la marile saloane ale istoriei mari la micile garsoniere ale istoriei mici.

Cu “Sărbătoarea neînsemnătății”, Milan Kundera reușește ceva ce nu este la îndemâna multor scriitori care îi sunt contemporani: întregește moneda. Viața: pe o parte comedie, pe cealaltă față sinistră tragedie.

Milan Kundera creează, totodată, o uluitoare teorie a pardonarzilor. Pardonarzii sunt aceia care se scuză primii atunci când un alt om îi ciocnește, întâmplător, pe stradă. Ei sunt cei care pierd în viață. Și tot Milan Kundera reușește această definiție de o forță greu de egalat: “Viața e lupta tuturor contra tuturor”.

În încheiere aș vrea să am iar șaptesprezece ani, să-mi termin studiile liceale, să nu fi deschis încă “Valsul de adio”, să nu fi auzit, deci, de Milan Kundera, iar toate bucuriile pe care mi le-au adus cărțile lui să fie încă în viitor.



22
/05
/22

„Se estimează că un procent cuprins între 62 și 70% din populația generală se îndoiește într-un moment sau altul din carieră de legitimitatea statutului sau succesului”, afirma psiholoaga cliniciană Pauline Rose Clance în prima parte a anilor `80, când a început să studieze sindromul impostorului.

19
/05
/22

Asociația Bloc Zero a lansat primul număr al revistei de bandă desenată documentară POC!

10
/05
/22

După doi ani (2020 şi 2021), în care Premiile au fost acordate online și transmise în direct pe pagina de Facebook a revistei (cu laureaţii şi membrii juriului intervenind doar în faţa camerelor video), după ce, din motive de pandemie, Premiile au fost amînate din primăvară în toamnă, anul acesta revista noastră va acorda, din nou, Premiile Observator cultural la Teatrul Odeon, marţi, 17 mai, de la ora 19.00.

10
/05
/22

Salonul Internațional de Carte Bookfest, cel mai important salon de carte din România şi singurul eveniment al industriei editoriale care a reuşit să capete o dimensiune internaţională marcantă, revine în peisajul evenimentelor culturale din capitală după trei ani de absență pandemică. Peste 100.000 de vizitatori sunt așteptați la ediția din acest an a Bookfest, în perioada 1-5 iunie, în Pavilionul B2 al Complexului Expozițional Romexpo.

18
/04
/22

Cea mai recentă carte a scriitoarei Elena Ferrante, Invențiile ocazionale, a fost publicată recent în traducere la Editura Pandora M, în cadrul colecției Anansi. World Fiction. Este vorba despre un volum de eseuri care le oferă cititorilor o perspectivă asupra lumii interioare a autoarei și a identității sale de scriitoare, texte însoțite de o serie de ilustrații ingenioase semnate de Andrea Ucini – un tur de forță vizuală.