CRONICĂ DE FILM „Sarea pământului” este o reverenţă pe care importantul cineast german Wim Wenders o face fotografului brazilian Sebastião Salgado şi remarcabilelor sale instantanee realizate în câteva decenii şi pe întreg globul.
Un articol de Ionuţ Mareş|28 martie 2015
Se prea poate ca filmul să fie fotografie şi ceva pe deasupra. Dar nu şi atunci când fotograful este ceea ce, într-un termen desuet şi nefrecventabil, s-ar numi geniu (sub definiţia sa, rece, din DEX). Atunci fotografia îşi arată adevărata şi inegalabila forţă de seducţie, care a precedat-o pe cea a imaginilor în mişcare.
În fond, îţi trebuie curaj să faci un film cu fotografii şi despre un fotograf, fie el şi unul dintre cei mai mari ai lumii, aşa cum este Sebastião Salgado. „Sarea pământului” este de fapt o reverenţă sinceră pe care, totuşi, importantul cineast german Wim Wenders o face artistului brazilian şi remarcabilelor sale instantanee realizate în câteva decenii şi pe întreg globul.
Fotografii care surprind deopotrivă atrocităţi greu imaginabile şi expresii armonioase ale naturii şi lumii animale. Fotografii care, proiectate cu sutele pe marele ecran din sala de cinema (acolo unde e obligatoriu ca acest film să fie văzut), dezvăluie şi mai pregnant acuitatea celui care le-a realizat în a vedea şi simţi viaţa, moartea şi trecerea între ele.
„Sarea pământului” este filmul mai multor întâlniri. În primul rând, a lui Wim Wenders cu Sebastião Salgado. Doi artişti preocupaţi obsesiv de imagine. Şi nu e întâmplător că stilistica alb-negru, dominantă în documentar, se face ecoul nu doar a limbajului vizual practicat de Salgado, ci şi compoziţiei imaginii din multe filme ale lui Wenders (cu precădere cele de început). Specific regizorului german este şi tonul elegiac, nelipsit nici din acest film pătrunzător şi emoţionant fără a cădea în niciun moment în patetism.
Apoi, e legătura coregizorului Juliano Ribeiro Salgado cu tatăl său, celebrul fotograf pe care l-a urmat şi filmat în multe din proiectele sale în cele mai neaşteptate locuri. Documentarul este construit din astfel de imagini, din numeroase fotografii dintre cele mai impresionante şi din fragmente de interviu cu Sebastião Salgado însuşi povestindu-şi, în faţa camerei (ca subiecţii săi în faţa aparatului de fotografiat), aventurile vieţii de fotograf al istoriei reflectate în oameni.
Şi există, bineînţeles, legătura dintre cei doi regizori: unul preocupat să-şi înţeleagă tatăl, iar celălalt – să omagieze opera unui autentic poet al imaginilor capabile să surprindă şi să redea ceea ce ochiul liber nu poate percepe.
Mai mult decât portretul unui artist interesat de cei mai vulnerabili oameni din lume, „Sarea pământului” este o lecţie de privire, oferind un joc de „mise en abîme” în care cinematograful se pune în slujba fotografiei, recunoscându-i întâietatea.
Distribuit de Independenţa Film, „Sarea pământului” a intrat în cinematografe la 20 martie
INFO
Le sel de la terre / Sarea pământului / (2014)
Regia: Wim Wenders, Juliano Ribeiro Salgado
Rating: ●●●●●
Foto: Sarea pământului – cinemagia
