Scene din lupta lui Tolstoi
https://www.ziarulmetropolis.ro/scene-din-lupta-lui-tolstoi/

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbuşite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.

Un articol de Dana Ionescu|23 septembrie 2021

Povestită de un Valentin Bulgakov închipuit de Jay Parini, plecarea din lume a celui care a scris „Război și pace” are proporții cosmice. În 1910, când a murit Lev Tolstoi, lumea s-a oprit în loc. „Oamenii plângeau pe străzi fără să se oprească. Teatrele din Moscova și Sankt-Petersburg se închiseseră, iar profesorii universitari refuzau să-și țină cursurile”, notează același Bulgakov, ultimul secretar al scriitorului, în încheierea romanului amintit.

1910 rămâne o cifră de fapt neînțeleasă în existența genialului scriitor rus, ca o zonă necunoscută, misterioasă, în care nu ai acces. O arată și filmul lui Michael Hoffman din 2009, cu un scenariu bazat pe romanul lui Jay Parini, dar o arată în primul rând jurnalul lui Tolstoi însuși, fără îndoială una dintre capodoperele lui și una dintre cele mai tulburătoare scrieri din istoria memorialisticii. Revizitat de cititorul grăbit din secolul XXI, intimidantul jurnal ascunde între multele lui pagini straniul an 1910 și „ultima gară”.  O întoarcere în 1910, așa cum se desenează el aici, ne dezvăluie episoade dintr-o zbatere cu un deznodământ încă neînțeles.

O „lume încurcată, complicată, dementă și rea”

17 mai 1910. „(…) Dimineața devreme, ba nu, ieri noapte, m-am trezit și mi-am notat un sentiment nou și foarte puternic:

1.)Pentru prima oară am simțit acut caracterul întâmplător al întregii acestei lumi. De ce trăiesc eu, un om atât de senin, simplu, rațional, bun, în această lume încurcată, complicată, dementă și rea? De ce?

2.)(Despre judecată.) Măcar de-ar înțelege acești nefericiți răufăcători, tâmpiți, grosolani, mulțumiți de sine, măcar de-ar înțelege ceea ce fac atunci când stau în mundirele lor în fața meselor acoperite cu postav verde și repetă, și explică cu emfază cuvinte fără sens, tipărite în cărți ticăloase, care fac omenirea de rușine; măcar de-ar înțelege că ceea ce numesc ei legi este o batjocură grosolană la adresa legilor veșnice, înscrise în inimile tuturor oamenilor! Au trimis la ocnă, pentru profanare, oameni care fără vreo rea-voință au împușcat niște păsări într-un loc care se cheamă biserică, iar ei săvârșesc lucrul acesta fără încetare, trăiesc în profanarea a ceea ce e cel mai sfânt în lume: viața omenească. Țarul își învață copilașul nevinovat să omoare. Și toate astea le fac creștinii. A fugit un soldat care nu crea să facă armata pentru că nu are nevoie de așa ceva. Vai, cât ar fi de necesar și cât aș dori să scriu ceva pe tema aceasta.”

„Nimic nu e bun”

29 septembrie 1910.  „(…) Sunt acum într-o dispoziție proastă; nimic nu e bun, totul mă chinuie, nimic nu e așa cum aș fi dorit. Și iată, îmi dau seama că viața mea constă în a mă elibera de ceea ce mă ascunde de mine însămi, și imediat se schimbă totul. Tot ce mă chinuia mi se pare un fleac, ceva ce nu merită atenție, și îmi apare acum în față conținutul vieții și ceea ce-i conferă ei bucurie. N-ai decât să iei. Și, în loc de ciudă, o liniștită reorientare spre mine însumi, și ceea ce mă chinuie devine un material de prelucrat. Iar această prelucrare e oricând posibilă și-ți aduce totdeauna cea mai deplină bucurie a vieții.”

„Să nu faci prostii”

6 octombrie 1910. „M-am trezit mai vioi, nu foarte slăbit, m-am plimbat. Am notat câte ceva. Sașa va transcrie. Acum să notez:

1.)Plimbându-mă, am simțit deosebite de limpede, de acut, viața vițeilor, a oilor, a cârtițelor, a copacilor; fiecare, prinzând într-un fel sau altul rădăcini, își face treaba – dă în timpul verii mlădițe, sămânța -, brăduți, ghinda s-a transformat în copac, în stejărel, și cresc și vor ajunge centenari, și din ei, alții noi; și tot așa oile, sobolii, oamenii. Și s-a petrecut lucrul acesta într-un număr infinit de ani și se va mai petrece un timp, la fel de infinit, și se va petrece și în Africa, și în India, și în Australia, și pe fiecare bucățică a globului pământesc. Dar și globuri din acestea există mii, milioane. Și atunci când înțelegi limpede acest lucru, cât de ridicole devin discuțiile despre măreția a ceva omenesc sau chiar a omului însuși! Dintre ființele pe care le știm, da, omul e mai presus decât celelalte, dar, după cum nenumărate ființe inferioare, pe care le cunoaștem parțial, sunt mai prejos de om, la fel trebuie să existe și în sus o infinitate de ființe superioare, pe care nu le cunoaștem, pentru că nu le putem cunoaște. Și, într-o asemenea situație a omului, să vorbești despre o anume măreție a lui a ridicol. Singurul lucru pe care poți să ți-l dorești ca om e doar să nu faci prostii. Da, numai atât.”

10
/08
/22

INTERVIU De la Slătioara Olteniei de sub munte, unde locuiește de câțiva ani și unde organizează vară de vară tabere de creație literară, scriitorul și editorul Marius Chivu a răspuns întrebărilor noastre despre proză scurtă, poezie și jurnale de călătorie. Punctul de pornire îl reprezintă antologia „KIWI, 2022. Granițe”, apărută la Editura Polirom.

07
/08
/22

Fix acum 100 de ani, pe 5 august 1922, se năştea Marin Preda. Pentru a marca acest centenar, vă propunem un text despre cele două filme "Moromeţii", realizate de Stere Gulea la o distanţă de peste 30 de ani.

05
/08
/22

Asistența umanitară are și ea nevoie de suport. De mai bine de 5 luni de la cea mai mare mobilizare a societății civile din România postdecembristă, 29 de organizații non guvernamentale formează nucleul unei intervenții colective ce acordă sprijin integrat celor care fug din calea războiului, majoritatea femei și copii.

03
/08
/22

NOU La Editura Polirom a apărut recent, în colecția de biografii romanțate, o carte având în prim-plan o figură de legendă a teatrului românesc, despre care însă publicul de astăzi știe foarte puțin. „Marioara Voiculescu. Mareșala teatrului românesc” de Alina Nelega o aduce în prim-plan într-un noul mileniu.

02
/08
/22

Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Ministerul Culturii, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Romfilatelia și revista „Timpul”, organizează, în zilele de 4 și 5 august 2022, la sediul expoziției de bază din Strada Nicolae Crețulescu 8, o serie de evenimente dedicate centenarului Marin Preda.

28
/07
/22

Din Istanbulul marginalilor magistral creionat de Elif Shafak, pe o insulă grecească, unde regizorul Billy Wilder lucrează și își rememorează destinul, și până la malul Adriaticii, unde două surori înfruntă viața cum pot mai bine, vă invităm într-o călătorie livrescă menită să vă inspire în alegerea lecturilor pentru vara aceasta.

28
/07
/22

„Obiecte rănite” de George Banu, „Fiicele războiului” de Dinah Jefferies și „Șapte povești care nu se termină bine pentru toată lumea” de Cătălin Ceaușoglu sunt trei dintre titlurile noi propuse de Editura Nemira, care ne atrag atenția în această vară.

28
/07
/22

Vă invităm să descoperiți trei cazuri care au marcat istoria spionajului mondial, dezvăluite în cartea „Lumea secretă. O istorie a serviciilor de informații”, recent apărută și în limba română, la Editura Trei.

22
/07
/22

Biblioteca Metropolitană București (BMB) prin Direcția Cultură, Învățământ, Turism a Primăriei Municipiului București reîncepe proiectul Biblioteca la firul ierbii desfășurat pe parcursul a 4 ediții: 23 și 30 iulie în parcul Drumul Taberei și 13 și 20 august în parcul Alexandru Ioan Cuza (IOR).