Florin Lăzărescu: „Literatura contemporană pare că supraviețuiește binișor fără aportul meu creativ”
https://www.ziarulmetropolis.ro/scriitorul-florin-lazarescu-de-cand-cu-festivalul-n-am-scris-cam-doua-carti-si-cam-doua-scenarii-de-film-impreuna-cu-radu-jude/

INTERVIU Scriitorul Florin Lăzărescu face parte din echipa care se ocupă de organizarea FILIT.

Un articol de Andrei Crăciun|19 august 2019

Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT) este cel mai important eveniment literar din România (are loc în fiecare an, la începutul lunii octombrie).

Florin Lăzărescu, ce înseamnă, domnule, festivalul FILIT în viața dumitale? E cel mai bun lucru pe care l-ai făcut până acum sau cum e?
Cred că răspunsul depinde foarte mult de starea în care mă prinzi. În general, aș spune că e un lucru frumos, de care mă bucur. Dar cu două-trei luni înainte de o nouă ediție mi se pare o continuă stare de asediu. Practic, nu-mi mai pot dezlipi mintea de la ce am de făcut nici în somn. La pachet cu adrenalina și bucuria de a fi parte din echipa care organizează un eveniment atât de complex, după șase ediții, sincer, am și momente în care îmi zic că e ultima când mă mai ocup cu așa ceva…
De prin facultate, adică de peste 25 de ani, am avut mereu norocul să particip la proiecte de echipă pe cât de diferite, pe atât de frumoase. Dacă mă mai gândesc și la proiectele personale, n-aș putea zice despre FILIT că e cel mai bun lucru din viața mea. Dar e, cu siguranță, ceva frumos, cu noimă.

Literatura – câte cărți n-ai scris fiind ocupat cu FILIT-ul? Erau bune?
După ritmul meu de dinainte, de când cu festivalul, n-am scris cam două cărți și cam două scenarii de film împreună cu Radu Jude. Pe de o parte, îmi pare rău, pe de alta, mă gândesc că pauza asta mai lungă poate o să-mi folosească cumva mai târziu. Altfel, Radu văd că se descurcă bine-mersi fără mine, iar literatura contemporană pare că supraviețuiește binișor fără aportul meu creativ. Deci sunt OK cu starea de fapt.

Dacă ai alege o coloană sonoră pentru anii de FILIT, pentru ce îndrăgită formație instrumental-vocală (sau dimpotrivă cantautor/cantautoare) ai opta? Cum și de ce?
Piesa Remembering, interpretată de Avishai Cohen Trio. E greu să explic, muzica nu se explică, nu se povestește, doar se ascultă. Simt că s-ar potrivi perfect.

FILIT 2019 – ce se anunță cu această ocazie? Cu ce gânduri se pleacă la drumul din octombrie?
Același spectacol al literaturii care a fost și la ultimele două ediții: peste 100 de evenimente care cuprind orașul Iași timp de cinci zile, cu invitați de prim rang la nivel național și mondial, cu o audiență alcătuită în fiecare an, de regulă, din 25-30 de mii de cititori. Practic, nu cred că-i posibil să existe vreun cititor de oriunde – oricât de cârcotaș ar fi – care să nu găsească măcar zece evenimente grozave printre acestea, răsfoind programul oricărei ediții FILIT.

Ce ar trebui să se întâmple pentru ca Florin Lăzărescu să nu mai lucreze de bunăvoie și nesilit de nimeni pentru FILIT?
Păi, un exemplu de așa situație e ceea ce s-a întâmplat la ediția a treia, când politicul a încercat să se interfereze în munca echipei noastre. Atunci am ieșit cu toții public și am anunțat că nu mai continuăm să facem FILIT-ul… Nu-mi închipui cum aș putea munci la FILIT altfel decât de bunăvoie.

Scriitorii Lucian Dan Teodorovici, Dan Lungu și Florin Lăzărescu, părinții fondatori ai FILIT. Fotografie de Andi Spot

Ce ai fi vrut să știi acum X ani, când cochetai doar cu ideea de a organiza la Iași un mare festival de literatură și traduceri?
E bine-așa, că nu am știut în ce mă bag. Sincer – dacă aș fi priceput atunci hățișurile birocratice –, nu cred că aș mai fi făcut-o. Dar, trăgând linie, cred că a meritat și merită.

Care a fost cea mai mare bucurie a dumitale în tot acest timp?
Dacă aș putea face un top al bucuriilor din această perioadă ar însemna că am avut o viață tare tristă între timp. Bucuria vieții nu ține de statistică. Într-un fel sau altul, eu simt că o am de când am deschis ochii, indiferent ce am făcut sau fac.

Povestește-ne, dacă ești drăguț, o întâmplare magică, cu marginali, cum ți se întâmplă mereu în timpul festivalului.
Anul trecut, cred, veneam cu Lucian Dan Teodorovici către Muzeul Pogor, după ce am inspectat construcția Casei FILIT din Piața Unirii. De după gardul viu a apărut din senin un domn – după aparență – al străzii. Care ne-a întrebat dacă a apărut catalogul FILIT și ne-a solicitat un exemplar. Și noi am zis că „Da. Hai să-ți dăm” și ne-am bucurat de interes, iar el ne-a povestit pe drum că, de fapt, a fost sursa de inspirație pentru omulețul FILIT din logo-ul nostru. „Uitați cum s-a întâmplat, eu mai vin pe-acolo prin parc pe la muzeu, mai stau pe-acolo și mai citesc și m-a văzut desenatorul și a făcut omulețul după chipul meu. Uitați, eu sunt chelios, omulețul FILIT e chelios. Vedeți? E inspirat după mine!”… Povestea cu atâta patimă și convingere, încât l-am fi crezut, dacă noi nu am fi știut exact cum s-a născut omulețul FILIT, fără nicio legătură cu respectivul domn al străzii… Dar mi s-a părut așa – iată, cumva magic, pot spune – ca un om al străzilor și parcurilor de lângă Muzeul Pogor poate să trăiască cu mândria că el a fost sursa de inspirație a logo-ului unui festival literar. Și, evident, ar fi fost păcat să i-o stricăm.

Practic, nu cred că-i posibil să existe vreun cititor de oriunde – oricât de cârcotaș ar fi – care să nu găsească măcar zece evenimente grozave, răsfoind programul oricărei ediții FILIT. (Florin Lăzărescu, scriitor)

FILIT 2019 are loc între 2 și 6 octombrie, la Iași. Este cea de-a VII-a ediție a festivalului, iar printre scriitorii invitați se regăsesc Richard Ford, Mihail Șîșkin sau Mathias Enard.

09
/04
/20

CRONICĂ DE CARTE Prin două cărți apărute recent simultan la Editura Tritonic, „Divele lui Stalin. De la idolii de lut la star sistemul sovietic” și „Diva socialistă. Modele feminine în cinematograful est-european”, cercetătoarea Andreea Ionescu-Berechet analizează o idee nouă pentru studiile de cinema din România: conceptul de divă în lumea comunistă.

09
/04
/20

Cărțile sunt deschise tot timpul. E loc în ele pentru toți și e loc în ele de joacă, de plimbare, de explorat. Ne duc, cu viteza gândului, unde nu ne duce nici bicicleta, nici trenul, nici avionul: în lumi care seamănă cu cea în care trăim sau în lumi fantastice, din trecut sau din viitor, într-o aventură a minții care face ca pereții și acoperișurile, și tot ce ne ține pe loc, să dispară.

07
/04
/20

Consiliul Director al Asociației Editorilor din România a luat act, în ședința on-line din 06 aprilie 2020, de anunțul Președintelui României cu privire la prelungirea stării de urgență pentru încă 30 de zile, până la jumătatea lunii mai 2020.

03
/04
/20

Despre povești, copilărie, literatură, femei, război, amintiri din kibbutz și alte întâmplări, în 25 de destăinuiri ale scriitorului israelian Amos Oz, consemnate de Shira Hadad în volumul de convorbiri „Din ce este făcut un măr?” (Editura Humanitas Fiction, 2020).

31
/03
/20

Premiile Radio România Cultural, care ar fi trebuit să fie decernate în cadrul unei gale programată inițial să aibă loc pe scena Teatrului Odeon, au fost anunțate, luni, 30 martie 2020, în cadrul unei ediții speciale a emisiunii GPS Cultural.

30
/03
/20

Ce mai citim în aceste zile? Ziarul Metropolis vă recomandă „Prăbușirea”, de F. Scott Fitzgerald. Publicată de Editura Polirom, în traducerea lui Radu Pavel Gheo, este una dintre cele mai captivante cărți apărute recent în limba română.

26
/03
/20

Cartea “Izgoniții” a fost publicată anul trecut la Polirom. Ea vine după “Sectanții” și “Bandiții”, împreună formând o trilogie a marginalilor unică în literatura română. A scris-o Vasile Ernu.

23
/03
/20

Ne-am întors la o carte clasică – “I.L. Caragiale despre lume, artă și neamul românesc”, antologie de Dan C. Mihăilescu, publicată la Editura Humanitas încă din 1994 (și republicată în 2012). Să vedem, deci, ce mai vedea Nenea al nostru la noi.