Scrisoare către Constantin Brâncuși
https://www.ziarulmetropolis.ro/scrisoare-c%c4%83re-constantin-br%c3%a2ncu%c8%99i/

CORESPONDENȚĂ DIN BRUXELLES. La BOZAR, în Bruxelles, până acum în februarie 2020, puteţi vizita (contra unei sume modice) o excepţională Expoziţie Brâncuşi. Este perla coroanei în prezenţa României la festivalul EUROPALIA, care în 2019 a fost dedicat ţării noastre.

Un articol de Andrei Crăciun|31 ianuarie 2020

Scumpe domnule Brâncuși, vă scriu din Bruxelles, din ceea ce se spune (cu un oarecare temei) că este acum capitala Europei.

Europa a devenit un continent mai unit, mai bătrân și mai îngropat în birocrație, cu sufletul rătăcit, și singura șansă istorică a românilor de a nu ieși cu totul din lume.

Scumpe domnule Brâncuși, suntem în mileniul III și oltenii pleacă pe capete la Paris, fără să fie întrebați de pașaport. Nu mai merg pe jos, nu mai merg cu căruța, zboară până la Paris, dați-vă seama! Mii și mii și mii.

Lumea s-a schimbat, dar nu până la esență, nu. Dar oamenii nu mai sunt obișnuiți să vadă esența, deși v-ați străduit să ne lăsați o moștenire care să ne slujească.

Dacă v-ați întoarce printre pământeni, ați putea constata cu toată îndreptățirea că ați plecat lăsându-ne proști și v-ați întors găsindu-ne și mai proști.

Casa dumneavoastră din Hobița s-a dărâmat, oamenii au stat și s-au uitat la ea, întrebându-se retoric: ce ar putea ei să facă? N-au putut să facă nimic.

Și aici în inima de acum a Europei vin oameni din toate părțile pământului să vadă ce era în capul lui Brâncuși, și să se mire.

O mână de chinezi se încântă când le spun că sunt român, ca dumneavoastră, e gata mâna aceasta să mă ridice pe sus, ca pe un trofeu, și să mă poarte așa prin toată expoziția, deși nu am niciun merit, altul decât acela de a mă fi născut așa.

V-ar întrista îngrozitor dacă ați vedea ce este astăzi România, pe de altă parte dumneavoastră v-ați salvat, sunteți cunoscut și iubit pe toate meridianele, deși mă gândesc că nici asta nu v-ar aduce totuși împăcarea, văzând încotro ne îndreptăm toți.

Când eram elev de școală generală ne-au dus la Târgu Jiu să vedem Coloana Infinitului, să ne așezăm la Masa Tăcerii, iar nouă nu ne stătea gândul decât să ne sărutăm sub Poartea Sărutului.

De atunci, v-am mai văzut când și când operele în mari muzee ale lumii, dar niciodată ca acum, niciodată ca acum.

Merg prin această expoziție de la BOZAR și din când în când îmi mai dau câte o palmă, ca și cum mi-ar răsuna în urechi un Beethoven care m-ar ului, și nu pot să-mi iasă din gând ideile dumneavoastră despre marile opere ale Antichității, despre cum sculpta Michelangelo hălci de carne…

Și dacă era nevoie de cineva care să ducă în toată lumea o întoarcere la esență, în timpurile noastre, noi – cred că ați fost alegerea corectă. Închei, de aceea, cu acest cuvânt care se folosește tot mai rar în limba noastră: mulțumesc.

21
/07
/21

După ce la finalul lunii iunie strada Ion Ghica din București a intrat în circuitul proiectului „Străzi deschise”, iar Centrul Ceh a profitat de ocazie pentru a organiza o după-amiază specială în stradă, a venit momentul ca această experiență să se repete, pe 24 iulie, între orele 16:00-22:00.

21
/07
/21

Începând de joi, 22 iulie 2021, în clădirea din strada Vasile Alecsandri nr. 6, Iași, vor funcționa 5 noi muzee: Muzeul Literaturii Române, Muzeul Poezie(i), Muzeul Teatrului Evreiesc în România, Muzeul Copilăriei în Comunism și Muzeul Pogromului de la Iași. În ziua inaugurării, intrarea la toate muzeele componente va fi gratuită.

13
/07
/21

Până pe 5 septembrie 2021, Muzeul Național de Artă al României prezintă în expoziția „50 de ani. Școala de Modă din București” o sinteză a activității profesorilor și studenților de la Departamentul Modă din cadrul Universității Naționale de Arte București (UNArte).

28
/06
/21

Printr-o examinare atentă a unor forme de horror folcloric și prin optica ecologistă în care umanul și natura, umanul și non-umanul se suprapun și dialoghează, expoziția explorează intersecția dintre ezoterism și știință, folclor și tehnologie, feminism și ecologie, precum și istorie culturală și ficțiune speculativă.

25
/06
/21

VIAȚA SECRETĂ A TABLOURILOR Ziarul Metropolis vă invită la mici incursiuni în existenţa nevăzută, uitată sau ignorată a imaginilor care ne fascinează. Unele au schimbat istoria artei, altele au rămas ascunse printre poveşti.

18
/06
/21

Porumbel gulerat, fazan, coțofană, pitulice sfârâitoare, ciocănitoare, bufniță, stăncuță, pițigoi. Sunt câteva dintre cele 36 de specii monitorizate de Societatea Ornitologică Română în crângul verde din fața Muzeului Național de Artă Contemporană (MNAC).

15
/06
/21

Printre artiştii care au schimbat modul în care ne raportăm la artă se numără și Max Hermann Maxy (Brăila, 1895- Bucureşti, 1971). El este doar unul dintre artiștii români care au reușit să uimească o lume cu lucrările lor. Un articol de Mihaela Ion.

10
/06
/21

Anul 2021 este un an al aniversărilor multiple. 145 de la nașterea marelui sculptor al secolului XX, Constantin Brâncuși, 65 de ani de la aderarea României la UNESCO, precum și 65 de ani de la înființarea Comisiei Naționale a României pentru UNESCO (CNR UNESCO) sunt câteva evenimente care vor fi marcate prin manifestări speciale.

10
/06
/21

Joi, 10 iunie, de la 18:00, Acuarela (str. Polonă nr. 40, București) vă așteaptă la o documentare fotografică despre emoții și sentimente ținute sub mască. Ce spun ochii și cum suntem percepuți de ceilalți în timpul pandemiei?

09
/06
/21

Pe 9 iunie 2021, la ora 19.00, sunteți așteptați la o dezbatere care își propune să răspundă la mai multe întrebări: Ce profesii creative regăsiți în clustere și startup-uri? Care ar fi structura de organizare, specializările necesare și modalitatea de finanțare?