Scrisoare către John Steinbeck
https://www.ziarulmetropolis.ro/scrisoare-catre-john-steinbeck/

Cartea „Către un zeu necunoscut” (traducere din limba engleză şi note de Ioana Oprica) a fost publicată la editura Polirom, în anul 2018.

Un articol de Andrei Crăciun|2 octombrie 2018

Scumpe domnule John Steinbeck, vă scriu din nou, de data aceasta dintr-un oraș de la malul Mării Mediterane, nu departe de Valencia (care e un oraș coborât din viitor): Alicante.

Aici, în Alicante, oamenii poartă cu sine o boală a oaselor, foarte ciudată, care îi face să semene unor picturi sau sculpturi de Alberto Giacometti. De la genunchi în jos, picioarele li se subțiază fantastic și așa călătoresc ei pe vechile drumuri ce duc la castelul Santa Barbara, de unde se vede totul și ești foarte aproape de cer, mai aproape, poate, ca niciodată.

Mă simt și eu mai aproape, poate, de cer ca niciodată, citind Către un zeu necunoscut și privind apoi acești oameni care străbat pământul cu picioarele lor fantastice.

Scumpe domnule John Steinbeck, de fiecare dată când deschid una dintre cărțile dumneavoastră mă încearcă sentimentul că m-am întors la Biblie, la marile narațiuni ale oamenilor, la ceea ce contează. Greutatea lor mă apasă, mă eliberează și îmi inundă sufletul ca apele care se revarsă după o secetă prea îndelungată.

Cu anii, cu noul mileniu, totul este mult mai superficial, mai dureros de superficial, chiar și literatura. Și cărțile dumneavoastră sunt încă acolo, solide, cât să sprijini de ele o bibliotecă întreagă, dacă nu chiar o umanitate.

Scumpe domnule John Steinbeck, m-a făcut foarte fericit lectura cărții Către un zeu necunoscut, fiindcă sunt aici marile întrebări uitate ale oamenilor de altădată: despre oamenii înșiși, despre destin și mai ales despre Dumnezeu.

John Wayne e un nume care, precum ați aflat, înseamnă, de-acum, altceva decât fermierul dumneavoastră care devine (sau nu devine) după moarte un copac în curtea fiului său, Joseph. Mi-am propus să nu-l uit niciodată pe John Wayne al dumneavoastră. Voi reuși.

Și îmi este foarte greu să vă spun care dintre personajele dumneavoastră mi-a umplut sufletul cu mai multă bucurie, fiindcă toate sunt coborâte dintr-un timp înalt, astăzi cu desăvârșire pierdut. Probabil, totuși, pușlamaua, Benjy, cel care umbla beat și se împreuna cu femeile tuturor, fără pic de rușine, și toți îl iubeau și îi purtau de grijă, ca unui mezin.

Scumpe domnule John Steinbeck, mă urmărește puterea acestei imagini: Joseph privind un taur care refuză monta, disperat de consecințele acestui fapt, Joseph, gata să încălăreze el însuși vacile, ca să le lase grele, din disperarea de a umple pământul de vieți și de viață! Acum, abia acum, cred că știu cum de-au supraviețuit oamenii în trecerea timpului. Acum, abia acum, cred că am înțeles patima aceasta, pofta aceasta de a duce lumea mai departe, cu orice preț.

Iar aceasta – supraviețuirea – este, de altfel, lecția cea mai importantă pe care am găsit-o în cartea dumneavoastră, dincolo de marile întrebări din ficțiunile oamenilor.

Și mai e ceva: anii ’80 și ‘90 , când a fost secetă în California. Oamenii uită cu fiecare secol că au trăit pe pământ oameni pentru care anii ’80 și ’90 au existat cu adevărat, de asemenea, și cu totul altceva însemnau anii aceia.

Mi-am propus să nu îi uit niciodată nici pe ei.

Voi reuși.

Scumpe domnule John Steinbeck, de fiecare dată când deschid una dintre cărțile dumneavoastră mă încearcă sentimentul că m-am întors la Biblie, la marile narațiuni ale oamenilor, la ceea ce contează.

20
/05
/19

Călătorie în timp, „Melmoth” ne invită să ne întoarcem spre tenebrosul gotic. Ne dezvăluie oameni care ar fi putut fi și istorii născute din istoria pe care o descoperim neîncetat, încercăm să o înțelegem. Noi, cititorii, devenim martori și vedem în fața ochilor scene impresionante din istorii atroce, cum ar fi genocidul armean sau Holocaustul.

17
/05
/19

SEROTONINĂ, al șaptelea roman al scriitorului Michel Houellebecq, recent apărut în colecția „Raftul Denisei“, coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea lui Daniel Nicolescu, este disponibil din 15 mai în librăriile din București și din țară. Cartea va fi lansată la Bookfest 2019 sâmbătă, 1 iunie, de la ora 16.30, la standul Editurii Humanitas.

02
/05
/19

Joi, 9 mai, Librăria Humanitas de la Cișmigiu găzduiește un eveniment dedicat Doinei Cornea și volumului „Puterea fragilității”, apărut recent la editura Humanitas, în ediție de colecție, cu un cuvânt înainte de Gabriel Liiceanu. Vă invităm să parcurgeți un fragment!

24
/04
/19

Pierce Brosnan, în rolul lui Robinson Crusoe, în ecranizarea din 1997 a romanului omonim al scriitorului Daniel Defoe, publicat în urmă cu 300 de ani (25 aprilie 1719) și considerat primul roman scris vreodată în limba engleză. Daniel Defoe a murit într-o zi 24 aprilie (1931).

23
/04
/19

Se obișnuiește să se spună ca Miguel de Cervantes (simbolul literaturii spaniole) și William Shakespeare (cel mai mare scriitor al literaturii de limba engleză) au decedat in aceeasi zi, 23 aprilie (1616). Acest lucru este însă imposibil, deoarece, chiar dacă au murit in aceeași dată, în Marea Britanie se utiliza calendarul iulian, în timp ce în Spania se adoptase cel gregorian. O interesantă explicație a acestei frumoase ficțiuni calendaristice găsim pe blogul eseistului, filosofului și publicistului Valeriu Gherghel, http://filosofiatis.blogspot.com.

18
/04
/19

Plasat în Mexic, la sfârșitul anilor '60, „Sălbaticul” lui Guillermo Arriaga este un roman pe viață și pe moarte, în care scriitorul își arată din plin măiestria, în 725 de pagini de literatură la cel mai înalt nivel.

12
/04
/19

El este peste tot... La Verona, unde n-a existat niciodată balconul Julietei la care se strecoară adolescentul Romeo. În Italia pe care, se pare, n-a văzut niciodată, ci doar a închis ochii și și-a închipuit-o.

08
/04
/19

Cartea „Istoria lui Mayta”, de Mario Vargas Llosa, traducere din limba spaniolă de Mihai Cantuniari, a fost publicată la Editura Humanitas Fiction în 2019.

04
/04
/19

Editura Humanitas a lansat recent volumul „Memoriile unui pașoptist-model. Amintiri politice și diplomatice, 1848–1903”, de Iancu Bălăceanu (Ediție de Georgeta Filitti), pe care vă invităm să-l descoperiți în colecția „Memorii/Jurnale”.