Scrisoare către Roberto Bolaño
https://www.ziarulmetropolis.ro/scrisoare-catre-roberto-bolano/

Cartea „2666” (în trei volume), traducere din limba spaniolă de Eugenia Alexe Munteanu, a fost publicată la Editura Univers, în 2016.

Un articol de Andrei Crăciun|14 Septembrie 2016

Scumpe domnule Bolaño, vă scriu pentru prima dată, știu cât este târziu. Uneori visez că dacă v-aș fi scris mai devreme ne-am fi putut cumva întâlni. Știu prea bine că este o nebunie, dar niciodată nu am lăsat o nebunie să mă oprească din a spune adevărul, cum nici dumneavoastră nu ați lăsat.

Scumpe domnule Bolaño, în România sunteți citit puțin, dar sunteți citit sălbatic. Eu aveam – imaginați-vă! – deja treizeci de ani când mi-ați fost descoperit. Și mă simțeam atât de bătrân încât…

Cel mai bun prieten al meu mi-a vorbit despre dumneavoastră. Și dumnealui este scriitor. Este un scriitor octogenar, născut în Interbelic, v-ar fi plăcut. Am încredere în cuvântul domniei sale. Mi-a vorbit mult despre “Detectivii săbatici”, mi-a spus că sunteți din altă ligă, iar eu am alergat în toamna aceea, căci toamnă era, prin toate librăriile orașului ca să vă citesc. V-am citit realismul visceral și am plecat mai departe pe străzi înjurându-vă de mamă. Sunt de atunci convins că dumneavoastră, domnule Bolaño, ați fost cel mai important și mai neînțeles scriitor de la sfârșitul secolului XX. Nimic nu mi-a clintit încă această convingere.

Sunt ziarist liber, aici, în România, așadar sunt un om foarte sărac. “2666” a apărut, la noi, în trilogie, iar volumele erau acoperite ca un corp delict, într-o țiplă, nu puteau fi nici măcar răsfoite. Le adulmecam furios. Aș fi vrut să ucid un librar sau măcar să vă fur.

Gândurile acestea niciun folos nu mi-au adus. Tot îmi lipseau cei 150 de lei – asta e masa mea pe trei zile. Așa că am făcut tot ceea ce putea fi făcut într-o asemenea situație: am stat trei zile înfometat și v-am cumpărat cartea.

V-am citit și v-am blestemat din nou, de nenumărate ori, căci eu nu am mai cunoscut o asemenea forță a cuvintelor de a crește în idei și în fraze, eu nu am mai cunoscut pe nimeni care să folosească așa cuvântul “sau”, oferind, de fiecare dată, atât de multe opțiuni fiecărui personaj.

Și mai e ceva, domnule Bolaño: felul cum totul pleacă la dumneavoastră de la un text sau de la o sumă de texte, de la o carte. Uite un om obsedat de literatură, mi-am spus. Și dacă v-aș mai putea întâlni, domnule Bolaño, dacă nu ne-ar despărți această moarte…

Uite, v-o spun direct: “2666” este cea mai importantă construcție textuală de la începutul secolului nostru. Nu mă interesează părerile împărțite ale criticilor. Să fie sănătoși. “2666” vă supraviețuiește și vă va supraviețui multe secole de-acum înainte. O asemenea carte e o răscruce. Iar eu stau la această răscruce, domnule Bolaño, și nu pot să vă înțeleg. Sunteți peste puterea mea de înțelegere. Aveam orgoliul unei inteligențe. Și nu pot să vă înțeleg! Cum ați dobândit această ficțiune ca un uragan? Așa ceva se poate dobândi?

Mă gândesc la acel pictor care și-a tăiat un braț pentru a-l așeza în centrul picturilor sale, mă gândesc la acel patrulater amoros între critici literari (de unde vă vin, domnule?!), mă gândesc la acea carte lăsată pe sârmă, la uscat, cu paginile lovite ușor de vânt, mă gândesc la acel ultim comunist din acel colț de New York, căci, orice ar fi, celula trebuie să rămână operativă… Mă gândesc la deșertul atâtor crime și mă mai gândesc că s-a scris enorm despre Holocast, dar niciodată, niciodată…

Domnule Bolaño, disprețuiesc patetismul, deși poate că nu ar trebui. Nu voi fi, deci, patetic. Voi fi cinstit.

Și mai târziu, v-am citit, pe internet, câteva poezii. Mi-a plăcut mai ales aceea în care lumea arde și piere, și singurul om care a supraviețuit acestei apocalipse, pentru a o admira, e Franz Kafka însuși. Cât Kafka admira, în cer, titanii se luptau de moarte…

Și abia atunci, puțin, am crezut că aș putea cândva să vă înțeleg.



11
/02
/19

De peste zece ani, Fundația Calea Victoriei oferă publicului o selecție mereu interesantă de cursuri și ateliere în domeniul artelor și științelor umanise și organizează numeroase evenimente culturale. Echipa Fundației a început anul acesta cu două evenimente având în centru pasiunea pentru muzica clasică și talentul dirijoral, dar și de povestitor, al dirijorului Tiberiu Soare: un concert extraordinar și relansarea a două volume despre muzica clasică.

05
/02
/19

CĂRȚI DE NEOCOLIT Tiparul apare în țara noastră la 1508 dar setea de cunoaștere, de informare a strămoșilor noștri este o realitate confirmată de existența numeroaselor copii ale unui manuscris răspândit în întreaga Europă, cu precădere în Bizanț, și anume ”Alexăndria”.

04
/02
/19

Editura Vellant începe anul cu întrebări însemnate: ce înseamnă să fii bărbat în secolul XXI? „Evoluția bărbatului” este un text echilibrat care are forța să ne schimbe atitudinea față de bărbatul de azi. Cartea lui Grayson Perry contribuie semnificativ la o conversație necesară despre masculinitate.

03
/02
/19

CĂRȚI DE NEOCOLIT. Între capodoperele literaturii române, "Țiganiada" lui Ion Budai Deleanu (1760-1820) ocupă un loc de excepție. Și explicația trebuie căutată nu numai în faptul că țiganii reprezintă o populație alogenă cu care conviețuim de peste 600 de ani, ci și pentru descrierea general umană pe care o conține.

31
/01
/19

Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu“, Editura Humanitas şi Asociația ARCCA organizează a doua ediţie a seriei de conferinţe „Despre lumea în care trăim”, un festival de conferinţe şi dialoguri culturale şi ştiinţifice pe teme de actualitate, susţinute de specialişti şi oameni de cultură de prestigiu, care va avea loc la […]

Page 1 of 8812345...102030...Last »