Scrisoare din Lisabona. Alex Leo Șerban – Memoria culturală
https://www.ziarulmetropolis.ro/scrisoare-din-lisabona-alex-leo-serban-memoria-culturala/

„(…) e suficient să urci o stradă pentru ca, întorcînd capul, să ţi se deschidă o privelişte ce-ţi taie respiraţia… E ca într-o gravură de Escher, unde te aştepţi să vezi oameni mergînd cu capul în jos pe străduţa de dedesubt. (…)” – Alex Leo Șerban. Îndrăgitul criticul de film ar fi împlinit, astăzi, 58 de ani. În amintirea lui Leo publicăm (via liternet.ro) una dintre nenumăratele şi savuroasele sale impresii de călătorii (scrisori)

Un articol de Petre Ivan|28 iunie 2017

Dragă Ionica,

ăsta e mai mult un pretext pentru a te convinge să vii la Lisabona. Aşa că va fi o scrisoare scurtă, dar cu multe poze ataşate – pentru că ştii cum se spune: o imagine face cît o mie de cuvinte. Iar o imagine din Lisabona face cît o mie de imagini din alte oraşe, pentru că Lisabona este – după mine – cel mai frumos oraş.

Cred că este a opta oară că vin aici, în acest loc care mi se pare tot mai mult că este de fapt un poem (şi nu doar pentru că Pessoa s-a născut şi a murit aici). Acum cîteva zile i-am vizitat casa – care e foarte albă şi care, de fapt, e mai mult o reinterpretare (cam aseptică, după gustul meu) a ideii de “casă-muzeu”: practic, sînt doar două încăperi – mici – cu mobilierul originar. Pessoa a locuit aici în ultima parte a vieţii, în timp ce casa în care s-a născut e chiar în faţa Operei (“Teatro Sao Carlos”): să o vezi şi pe aia, neapărat! Şi ce bine se pricep lusitanii la monumente: statuia lui Pessoa, aşezată chiar la intrarea în acea clădire, este un corp de bărbat cu capul în chip de carte. Pentru un scriitor care şi-a inventat cel puţin trei heteronimi, mi s-a părut cel mai potrivit omagiu.

Dar peste tot, la Lisabona, lucrurile vechi sînt protejate, restaurate etc. În aceeaşi zi, coborînd dinspre Basilica da Estrela – mai jos de Campo de Ourique, unde e muzeul Pessoa -, am văzut un calcan de 4 etaje care era proptit şi “căptuşit” de o schelărie complicată, în spatele căreia muncitorii lucrau de zor: vor construi o casă nouă, dar vor folosi drept faţadă tot vechiul calcan! Mai toate clădirile sînt “Patrimonio do Estado”, iar faţă de acum doi ani – cînd fusesem ultima oară – oraşul arată mult mai curat şi mai renovat. Nu că pe mine m-ar fi deranjat “patina vremii”, dar ştiu şi eu că, oricît de pitoreşti, clădirile bătrîne trebuie restaurate, altfel se dărăpănează de tot…

Nimic, la Lisabona, nu e drept, totul pare oblic, înclinat, într-o rînă – de aceea, o să vezi, nici în poze nu poţi obţine paralele perfecte: liniile o iau unde vor ele, atrase parcă de un magnet invizibil. Străzile urcă şi coboară, pentru că Lisabona stă pe şapte coline (ca Roma, dar aici dealurile sînt mai abrupte). Iar lucrul cel mai ameţitor sînt perspectivele: e suficient să urci o stradă pentru ca, întorcînd capul, să ţi se deschidă o privelişte ce-ţi taie respiraţia… E ca într-o gravură de Escher, unde te aştepţi să vezi oameni mergînd cu capul în jos pe străduţa de dedesubt.

Unele colţuri or să-ţi amintească de Braşov, Sibiu, Sighişoara (scările, felinarele…). Diferenţa ţine din lumină (sublimă!) şi de prezenţa copleşitoare a fluviului (Tejo), care-i dau oraşului o incandescenţă şi o deschidere unice. Pe lîngă “punctele turistice inconturnabile” (Miradouro Santa Luzia, Castelo Sao Jorge, Praça do Comercio, Elevator de Santa Justa, Largo do Chiado, Rossio, Alfama…), mai sînt cîteva locuri care mie mi se par cel puţin la fel de fermecătoare – avînd şi avantajul că sînt mai puţin “bătute” de turişti: Largo da Graça (cu bazinul picotit din mijloc), Praça das Flores (cu cafeneaua “Pao do canella” (Pîine de scorţişoară) de-alături), Largo de Necessidades (cu o perspectivă panoramică asupra Podului 25 Aprilie), Calçada do Correio Velho (continuîndu-se cu Calçada de Conde de Penafiel) şi (mă repet, dar e la doi paşi de mine) Paço da Rainha…

Te aştept cu drag!

P.S. Cînd am făcut pozele de la Sta Luzia, o belgiancă citea Adieu Gary Cooper de Romain Gary;)

(Sursa: agenda.liternet.ro)

Foto: Lisabona – Alex Leo Șerban (agenda.liternet.ro)

12
/04
/20

CRONICĂ DE FILM Nominalizat la Oscar și disponibil pe Netflix, „The Edge of Democracy” (2019), de Petra Costa, este un documentar politic despre Brazilia ultimilor ani. Filmul urmărește președințiile Lula da Silva și Dilma Rousseff, scandalurile de corupție și mișcările de stradă și venirea la putere a extremistului de dreapta Jair Bolsonaro.

10
/04
/20

IUBIRI CARE AU FĂCUT ISTORIE Destinul are imaginație și lucrează pe căi nebănuite. Nu se repetă și, de cele mai multe ori, nu te lasă să anticipezi nici când e vorba despre anonimii care se pierd în istorie, nici când e vorba despre personalitățile care fac istorie.

10
/04
/20

Câtă emoție încape într-un weekend? Iubiri copleșitoare, jocuri de seducție, sentimente nerostite între părinți și copii, dar și senzații extreme în bucătărie.

09
/04
/20

CRONICĂ DE CARTE Prin două cărți apărute recent simultan la Editura Tritonic, „Divele lui Stalin. De la idolii de lut la star sistemul sovietic” și „Diva socialistă. Modele feminine în cinematograful est-european”, cercetătoarea Andreea Ionescu-Berechet analizează o idee nouă pentru studiile de cinema din România: conceptul de divă în lumea comunistă.

08
/04
/20

În această perioadă ar fi trebuit să fie demarată cea de a 6-a editie a programului KineDok Romania și să fie organizate proiecții de film documentar în mai multe orașe din țară. Datorită circumstanțelor extraordinare în care ne aflăm și pentru că e bine să stăm acasă, ediția 2020 va fi decalată, fiind programată să înceapă din a doua jumătate a anului. Pentru ca așteptarea să fie mai ușoară, One World Romania și partenerii KineDok din cele 6 țări pun la dispoziție un voucher pentru a viziona online gratuit 17 filme din catalogul edițiilor trecute.

07
/04
/20

În contextul situației actuale din țară și ținând cont de restricțiile impuse pentru siguranța tuturor, echipa Festivalului Internațional de Film Transilvania a luat decizia de a reprograma ediția cu numărul 19.

01
/04
/20

INTERVIU Regizorul basarabean Dragoş Turea vorbeşte într-un interviu pentru Ziarul Metropolis despre "Grădina Sovietică" (2019), documentarul său care discută înfricoşătoarele experimente secrete cu energie atomică făcute de sovietici în agricultura din Republica Moldova.

31
/03
/20

Premiile Radio România Cultural, care ar fi trebuit să fie decernate în cadrul unei gale programată inițial să aibă loc pe scena Teatrului Odeon, au fost anunțate, luni, 30 martie 2020, în cadrul unei ediții speciale a emisiunii GPS Cultural.

28
/03
/20

TIFF Unlimited, platforma de streaming a Festivalul Internațional de Film Transilvania, oferă gratuit o selecție de filme pentru a vă transforma serile de weekend în care #StămAcasă, în perioada de izolare socială, în evenimente cu premiere de cinema online.

25
/03
/20

CRONICĂ DE FILM Prezentat anul trecut în premieră mondială în competiţia de documentare a Festivalului de la Sarajevo şi disponibil pe platforma HBO GO, "Fata de aur" (2019), de Denisa Morariu-Tamaş şi Adrian Robe, îi face un portret fostei gimnaste Andreea Răducan.