Scrisoarea pe care Horațiu Mălăele n-a mai apucat să i-o trimită lui Ceausescu
https://www.ziarulmetropolis.ro/scrisoarea-pe-care-horatiu-malaele-n-a-mai-apucat-sa-i-o-trimita-lui-ceausescu/

În vara anului 1989, Horaţiu Mălăele se hotărâse să-şi ia familia şi să fugă în străinătate, departe de regimul Ceausescu. Cu o ironie usturătoare, actorul aşterne pe hârtie o scrisoare adresată „celui mai iubit fiu al poporului” şi „savantei de largă recunoaştere internaţională”.

Un articol de Petre Ivan|20 decembrie 2013

În vara anului 1989, Horațiu Mălăele se hotărâse să-și ia familia și să fugă în străinătate, departe de regimul Ceausescu. Cu o ironie usturătoare, actorul așterne pe hârtie o scrisoare plină de „recunoștință“, adresată „celui mai iubit fiu al poporului“ și „savantei de largă recunoaștere internațională“.

Despre Horațiu Mălăele, unul dintre cei mai cunoscuți actori români ai momentului, se știu multe și se pot spune și mai multe, aproape „câte-n lună și în stele“ – ca să parafrazăm titlul unui spectacol de succes de-al său din ultimii ani.

Puțini bănuiesc însă că, în vara anului 1989, în plin regim comunist, în acei ani în care nimeni nu îndrăznea nici măcar să pronunțe numele cârmaciului neamului, tânărul și curajosul Mălăele a fost la un pas să facă un gest incredibil.

Viitorul „Sinucigaș”- spectacol care, după Revoluție, s-a jucat ani de zile cu casa închisă – ar fi fost, foarte probabil, oale și ulcele, dacă „Scrisoarea deschisă de mulțumire” adresată de înfometatul și furiosul Horațiu Mălăele, tată a doi copii, ar fi fost făcută publică.

În 1988, după un spectacol  la Focșani, Horațiu Mălăele a fost interzis vreo nouă luni.

„Era greu. Aveam o familie. Într-o iarnă i-am dus pe copii la Târgu Jiu. Era așa de frig încât într-o noapte, pe la trei, am stat în mașină să ne încălzim. În vara lui ’89 hotărâsem să fugim în străinătate” – spune Mălăele în cartea Doinei Papp, „O poveste cu Horațiu“, publicată la editura Allfa.

Scrisoarea de mai jos trebuia să ajungă la destinatar odată cu fuga peste graniță a „celui mai telentat actor dintre caricaturiști și cel mai talentat caricaturist dintre actori”, cum se autocaracterizează Mălăele cu modestie și mult umor. Actorul n-a mai fugit, iar scrisoarea n-a mai ajuns la Ceaușescu. La 24 de ani de la Revoluție, Ziarul Metropolis publică această scrisoare.

Horațiu Mălăele: Scrisoare deschisă de mulțumire adresată lui Ceausescu

„Îți mulțumesc pe această cale, tovarășe Ceausescu, erou între eroii neamului, geniu constructor al României moderne, pentru sfertul de veac smuls din existența noastră, pentru că așa ușurați de greutatea anilor, am putut avea și noi iluzia zborului.

Și-ți mai mulțumesc tovarășe Ceaușescu, cel mai iubit fiu al poporului, pentru rezistența trupească ce-am dobândit-o, mâncând puțin și orice, că ne-am și îngrășat, pentru că porcu’ se îngrașă din lături și nu din alimente pe puncte.

Mulțumesc tovarășe Ceaușescu, geniu strateg al națiunii, pentru călătoriile tale în străinătate, care ne-au proiectat și pe noi, prin tine și tovarășa ta de viață, în circuitul valorilor universale.

Îți mulțumesc și ție, tovarășă Elena Ceaușescu, mamă bună, om politic și prestigios savant de largă recunoaștere internațională, că rămânând pe-a cincea, ți-ai câștigat libertatea să te apuci de învățat și să ajungi ce ai ajuns, și iartă-ne naivitatea de a fi crezut că polimerii se cântăresc și se cumpără de la tarabă împreună cu poliprunele și polidovlecii.

Vă mulțumesc amândurora, pentru foamea noastră cea de toate zilele, pentru frigul polar, pentru lipsa oricăror mijloace de supraviețuire, conturând astfel o selecție atât de dramatică, încât iată, numai împușcați am mai putut muri.

Și-ți mulțumesc și ție tovarășe Nicu Ceaușescu, pentru bucuria de a te fi cunoscut acum câțiva ani, într-o cel puțin ciudată adolescență, la o sfântă zi de nume, când te-ai jucat cu noi jocuri prezidențiale, punându-mi în piept un pistol cu nume nemțesc și calibru cât o gaură de canal, faptul dezlănțuind o bucurie euforică ce mi-a ascuns viața în vizuina morții, rezultatul fiind, iată și acest sentiment de transcendență necunoscut altfel.

Acum voi mulțumi securității, care cu tact și drăgălășenie, după un spectacol, mi-a adus la cunoștință că sunt vizat foarte sus. Sus e o noțiune abstractă, am răspuns eu. Da, tovarășe, ce dracu’ că ești băiat deștept.

O poveste cu Horatiu contine scrisoarea adresata lui Ceausescu

Și pentru că nu știam mi-a adus aminte că am copii și părinți în viață și că de acum până mai încolo vor avea ei grijă, instalând în mine un asemenea sentiment de siguranță, că insomniile de atunci încoace le-am pus doar pe seama faptului că nu puteam dormi.

Mai mulțumesc tovarășului Dulea care m-a informat că am fost tăiat din distribuția câtorva filme pentru că nu am față de învingător. Mi-am adus aminte de teoriile naziste, de deportarea copilului Oblio, și așa stigmatizat la nivelul faciesului am început să gândesc la perspectiva unei glugi suplinitoare, confortabile și mai de randament.

Îți mulțumesc și ție tovarășă Tamara Dobrin pentru cearta binefăcătoare pe care am primit-o după ce la un spectacol omagial am recitat Topârceanu și am vorbit puțin despre foamea națiunii.

Pentru cele șase luni cât mi-a fost interzis să particip la orice manifestare în  afara instituției, interdicție ce s-a mărit din exces de zel la un an și jumătate, ajungând în final la o asemenea situație bănească că țin să-ți mulțumesc încă o dată, atât eu cât și soția și copiii mei.

Iartă-mă dacă atunci când mi-ai dat decizia am crezut că nu-i decât o criză trecătoare datorată unei cronicizări alcoolice premature.

În încheiere mai mulțumesc o dată tuturor acelora care cu grijă și nedisimulată tenacitate ați adus România pe cele mai înalte culmi de civilizație, că nu mai știm în momentul de față cum să ne cățărăm spre ea pentru că așa de sus cocoțată este totuși țara noastră, tărâna noastră, sângele și credința noastră veșnică”.

Foto: TNB

28
/11
/15

MEMORIA CULTURALĂ Cine-şi mai aminteşte de „Răzbunarea haiducilor”, „Răpirea fecioarelor”, „Zestrea domniţei Ralu” sau de serialul de televiziune „Toate pânzele sus!”? În peste 40 de ani de film românesc, Colea Răutu a creat roluri memorabile. S-a născut pe 28 noiembrie 1912.

27
/11
/15

Nicolae Iorga, omorât pe 27 noiembrie 1940, a fost istoric, enciclopedist, critic literar, documentarist, poet, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar, academician român. Păstorel Teodoreanu scria undeva că Iorga „scrie în fiecare zi câte o carte, duminica câte două”.

27
/11
/15

Într-o zi de 27 noiembrie (1940) se stingea din viaţă, în mod tragic, unul dintre titanii culturii româneşti interbelice. După o viaţă dusă pe culmile recunoaşterii universitare, ştiinţifice, sociale şi politice, reputatul om de ştiinţă, Iorga a sfârşit la marginea unei păduri, batjocorit şi împuşcat cu 9 gloanţe.

26
/11
/15

Bălţăţeanu, spunea actriţa Maria Filotti, „era un partener ideal, mai ales în sensul de a şti să se adapteze la jocul celuilalt, cu atâta supleţe, încât îi facilita jocul”. În 40 de ani de teatru, a avut noroc şi a jucat toate genurile, mergând din victorie în victorie. S-a născut pe 26 noiembrie 1893, la Drobeta-Turnu Severin.

20
/11
/15

Atentatele teroriste de la Paris au transformat "La Marseillaise", poate cel mai cunoscut şi admirat imn din lume, într-un imn al solidarităţii lumii civilizate împotriva terorismului. Marseieza a fost intonată de un înteg stadion, zilele trecute, la meciul amical Anglia - Franţa, de pe Wembley, şi va fi cântat înaintea tuturor meciurilor din prima ligă engleză din acest weekend. În Premier League evoluează un număr de 72 de jucători francezi.

16
/11
/15

Cornel Todea, de la a cărui naștere se împlinesc 80 de ani în 18 noiembrie, a abordat cu vervă și imaginație textul lui Paul Ioachim, în care dramaturgul amestecă viața de zi cu zi cu cea de pe scenă. Rolurile principale sunt interpretate de Damian Crâșmaru, Mircea Rusu, Ileana Cernat și Oana Ioachim. Spectacolul poate fi vizionat în această seară, de la ora 20.10, la TVR 2

16
/11
/15

În urmă cu mai bine de un secol, într-o zi de 16 noiembrie (1903) se năştea Dumitru Staniloae, autoritate proeminentă a teologiei europene și cel mai mare teolog român. Membru titular al Academiei Române, Părintele Staniloae a lucrat vreme de 45 de ani la traducerea lucrării "Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii" (în douăsprezece volume).

19
/10
/15

Timp de șase decenii, pana lui Sadoveanu a dăruit lumii peste 100 de volume în care a cugetat despre oameni, despre viaţă, despre natură, într-o limbă viu colorată. „Neamul Şoimăreştilor”, „Hanul Ancuţei”, „Baltagul” sunt dovada unui fel de a povesti care rămâne etern. Scriitorul şi omul politic s-a născut pe 5 noiembrie 1880, la Paşcani, şi a decedat pe 19 octombrie 1961, la Vânători-Neamţ.

18
/10
/15

Cine nu-şi mai aminteşte de „Bădia”, actorul care a jucat în  “Drumul oaselor”,  „,Păcală se întoarce”, ”Dumbrava minunată” sau „Cireşarii” ? Actorul care a stat zece ani prin puşcării, a scris poezii, epigrame, o piesă de teatru şi a jucat în filme roluri memorabile?

13
/10
/15

Într-o zi de 13 octombrie (1921) se năştea, în Monsummano (Italia), Yvo Livi, cunoscut mai târziu ca Yves Montand, actorul şi cântăreţul adorat de francezi, considerat regele music hall-ului anilor '50.

01
/10
/15

ION STRATAN (1955-2005), unul dintre cei mai importanţi poeţi „optzecişti“, ar fi împlinit astăzi 60 de ani. Prieten cu Nichita Stănescu şi considerat drept cel mai important continuator al acestuia, Stratan a fost , de asemenea, “cel mai distins poet al Cenaclului de Luni la o vreme când ceilalți optzecisti încă își pregăteau ucenicia”.