Seară Alex. Leo Şerban, la Institutul Francez
https://www.ziarulmetropolis.ro/seara-alex-leo-serban-la-institutul-francez/

Miercuri, 9 aprilie, Institutul Francez vă invită la o seară dedicată lui Alex. Leo Şerban. Evenimentul va începe la 19,30, în Atriumul Institutului, cu un cocktail, urmând ca de la ora 20 să aibă loc proiecţii şi discuţii legate de opera lui Alex. Leo Şerban, în sala Elvire Popesco.

Un articol de Petre Ivan|8 aprilie 2014

 

Născut pe 28 iunie 1959, la Bucureşti, Alex Leo Şerban a fost cel mai popular critic de film român până la retragerea sa din activitate, în 2009. Membru fondator al revistei „Dilema (veche)”, Alex Leo Şerban a comentat viaţa cinematografică şi culturală autohtonă timp de aproape trei decenii. A încetat din viaţă pe 8 aprilie 2011, la vârsta de 51 de ani.

Citiţi şi Alex. Leo Şerban: „Cinemaul este mai bun decât realitatea“

Ne-am gândit să completăm acest articol, oarecum omagial, cu un mic fragment din scrierile/scrisorile/cronicile/eseurile/interviurile/entuziasmele pe care a.l.ş le-a lăsat în urma sa. A fost imposbil de ales unul singur, aşa că am extras aproape la întâmplare, cu ochii larg închisi, o Scrisoare din Lisabona trimisă de Leo numeroşilor săi prieteni prin intermediul Liternet , în urmă cu aprope 4 ani (mai 2010).

Scrisori din Lisabona (3)

„Dragii mei,
vă scriu „la comun” pentru că noi formăm, de fapt, o reţea: reţeaua „Lisabona – lanţul slăbiciunilor”:)

Cu Chiri (Mihai Chirilov, n.n) am descoperit oraşul, în trecere, cîţiva ani la rînd – începînd cu sfîrşitul anilor 90 -, cînd de la Cannes mergeam la un mic festival din Algarve, în sudul Portugaliei, schimbînd trenurile după cum urmează: o dată la San Sebastian (oraş minunat, în care am şi stat după aceea – invitaţi fiind la un festival de film „de groază şi fantastic”), coborît dimineaţa la Lisabona de unde luat – spre prînz – vaporul pînă pe malul celălalt al Tejo-ului, de-acolo iar tren, schimbat nu mai ştiu unde (dacă-mi daţi o hartă vă spun) şi, în fine, ajuns pe la 6 seara la Portimao – unde, de regulă, nu ne aştepta nicio maşină din partea festivalului, în ciuda asigurărilor repetate, aşa că luam un taxi.

Leo

„Inginerul” acestor combinaţii de festivaluri a fost Chiri, fireşte, care găsise o broşură cu datele tuturor festivalurilor – de la Clermont-Ferrand, cred – şi, cu pixul pe hîrtie, făcea conexiuni: deci ăsta se termină în data de, aşa că am putea continua cu ăstălalt, care începe în data de, iar de-acolo… Practic, am fi putut s-o ţinem aşa year round, sărind dintr-un festival într-altul. Din păcate, mai trebuia să şi lucrăm (cred că ajunseserăm, totuşi, cam la 10-11 festivaluri pe an!).

(…)

Nu-ncetez să mă minunez de frumuseţea acestui loc – care nu are nimic bombastic sau strivitor, dimpotrivă: cînd vezi toate magazinaşele, prăvăliile, atelierele de reparat/cumpărat orice – de la pantofi la fermoare şi piese de schimb -, lucruri pe care le aveam şi noi pînă nu demult, grupate în zona Bărăţiei sau „la Predoleanu”, înţelegi că farmecul vine mai ales din faptul că oraşul ăsta nu şi-a pierdut firescul lucrurilor mici şi că păstrează vechiul aşa cum e el, vechi – eventual consolidîndu-l la temelie!

Leo

Cu trotuarele pavate cu mici romburi neregulate, cu tramvaiele de la-nceputul sec. XX (imposibil să fie aceleaşi, probabil că se construiesc în continuare pe acelaşi model), cu şinele rămase-n caldarîmul pietruit chiar şi cînd nu mai trec tramvaie pe-acolo şi cu „Elevatorul” Santa Justa un fel de Tour Eiffel lusitan (mărturie a unei „revoluţii tehnice” după care eu, unul, mă topesc pentru că a prins patină), Lisabona este tot aşa cum o ştiţi, adică de vis. Iar ce e îmbucurător e că, de cîte ori te întorci, vezi că visul e-acelaşi – normal, că doar nu poţi „îmbunătăţi” ce e perfect…

E ca un fel de cinema care merge nonstop.”

* * * * *

Foto: Lumea lui Leo by Pantacruel

 

 

27
/10
/22

În cele 4 zile de festival au fost peste 300 de oameni în public, în cele 3 locații: la Cinema Victoria, Faber și Facultatea de Arte și Design. Festivalul a fost deschis cu “Pentru minte tu ești Ceaușescu“, în regia lui Sebastian Mihăilescu, care a avut asociat și primul Q&A al festivalului, și s-a încheiat la Faber, cu proiecția filmului „Alb pe Alb”, în regia lui Viera Čákanyová.

26
/10
/22

În luna noiembrie, la History Channel puteţi urmări un documentar despre istoria Colosseumului (cea mai celebră arenă din toate timpurile), cum este viața trăită în munți, ce știa omenirea în antichitate despre extratereștrii și cum s-au păstrat până astăzi legendele faraonilor.

25
/10
/22

După un turneu sold out al echipei în mai multe orașe din țară, filmul Capra cu Trei Iezi intră oficial în cinematografe pe 28 octombrie, în weekendul de Halloween. Bazat pe povestea lui Ion Creangă, filmul a fost primit de public cu surprindere și nostalgie: scenariul respectă basmul lui Creangă, care este, în fond, o poveste de groază, nu neapărat una de adormit copiii. În rolurile principale joacă Maia Morgenstern și Marius Bodochi, iar regia este semnată de Victor Canache.

21
/10
/22

Duminică, 23 octobrie, de la 18.30, la Cinema Astra va avea loc proiecția filmului documentar dedicat Brașovului, realizat de tinerii care au participat la cursurile „Be-Brașov: retrocedarea emoțiilor I memoria orașului”. Participanții la eveniment vor asista și la o reprezentație de tip teatru verbatim și la o expoziție cu fotografii din Brașov.

20
/10
/22

„Oameni de treabă” / „Men of Deeds”, noul film al regizorului Paul Negoescu, cu Iulian Postelnicu, Vasile Muraru, Anghel Damian și Crina Semciuc în distribuție, va avea o avanpremieră specială în cadrul Les Films de Cannes à Bucarest, sâmbătă, 22 octombrie.

19
/10
/22

CRONICĂ DE FILM După câteva încercări nereuşite de-a lungul anilor de-a face un horror românesc inspirat din literatură sau folclor (de la moroi la vampiri), iată în sfârşit un film căruia nu îi este ruşine să scoată capul în lume - „Capra cu trei iezi”, un debut independent realizat de Victor Canache, care acum câţiva ani lansa şi un scurtmetraj cu acelaşi titlu.

19
/10
/22

Unsul magilor, Black Adam (pseudonimul modern al lui Teth-Adam), spune povestea anti-eroului forțat de împrejurări să ajute câțiva pământeni. Mânat de răzbunare și ură, Black Adam este extrem de eficient în lupta cu opresorii Kahndaq-ului, spre disperarea super-eroilor din Justice Society.

19
/10
/22

După succesul ediţiei precedente cu 88 de minute cu Victor Rebengiuc, o gală care-şi propunea să aniverseze un artist legendar printr-o discuţie intimă şi pasionantă despre ale vieţii şi ale artei, acum spectatorii vor avea ocazia să o întâlnească pe actrița Tora Vasilescu.