Seară dedicată lui Ezra Pound, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu
https://www.ziarulmetropolis.ro/seara-dedicata-lui-ezra-pound-la-libraria-humanitas-de-la-cismigiu/

Editura Humanitas Fiction vă invită miercuri, 29 ianuarie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bld. Regina Elisabeta nr.38), la o seară dedicată lui Ezra Pound, poet şi eseist, reprezentant de marcă al modernismului literar şi unul dintre cei mai inovatori gânditori ai secolului XX. Radu Vancu, scriitor, Cosmin Ciotloş, critic literar şi Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction vor prezenta cele două volume ale ediţiei coordonate de Horia – Roman Patapievici dedicate scriitorului american: Opere I.Poezii 1908 –1920, traduceri de Mircea Ivănescu şi Radu Vancu, aflat la al doilea tiraj în limba română după debutul din 2015, şi Opere II.ABC-ul lecturii.Ghid spre Kulthură, recent apărut şi lansat în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus 2019. În partea a doua a evenimentului, actriţa Mirela Oprişor va citi din poeziile din Ezra Pound.

Un articol de Petre Ivan|27 ianuarie 2020

Accesul la eveniment este gratuit în baza unei rezervări prin eventbook.

„Pound a fost Proteul absolut. A fost cel mai inventiv, cel mai versatil, cel mai neastâmpărat, cel mai dificil de prins, cuprins și surprins dintre toți scriitorii moderni. Poate fi comparat doar cu Picasso, în artele vizuale, ori cu Stravinski, în muzică. Pound este marele catalizator al deceniului care culminează cu anul 1922, annus mirabilis al modernismului literar. Prin Cantos, Pound a dat poemul epic al modernității, care închide în el lumea modernă în același fel în care Homer a închis în Iliada și Odiseea lumea greacă, Vergiliu în Eneida lumea romană, iar Dante în Divina Comedie creștinătatea latină. Pound este nu doar un simptom al epocii moderne, este și o radiografie a răului din atitudinea modernistă. Toți marii moderni târăsc după ei o radiografie a răului. În același timp, modernismul este un mecanism de acces la sufletul intim. Operele moderne ne vorbesc atât de mult și de direct deoarece modernismul este un fel de a spune lucrurile până la capăt: de obicei până la capătul deplinei singurătăți. “ Horia–Roman Patapievici, „Introducere în modernismul lui Ezra Pound“, Opere I – Ezra Pound, 2014

„Cărțile ABC-ul lecturii și Ghid spre Kulthură fac parte din lupta lui Pound împotriva degradării culturii publice, împotriva menținerii culturii înalte în zona exclusivă a elitelor și în favoarea aducerii studiului la nivelul publicului inteligent lipsit de mijloacele bănești de a-și oferi o educație universitară specializată.“ – Horia Roman Patapievici

“Ceea ce e șocant din capul locului atât în ABC‑ul lecturii (1934), cât și în Ghid spre Kulthură (1938) e discordanța de-a dreptul stridentă între ce pretind a fi și ce sunt cu adevărat. Nu pentru că ar fi mai puțin decât ce pretind (cum se întâmplă cu enorma majoritate a obiectelor literare), ci, dimpotrivă, fiindcă sunt aproape monstruos mai mult. (…) Maeștrii își introduc ucenicii în meditația Zen printr-un șoc fizic puternic, care e, de fapt, primul contact real și germinativ cu realitatea esențială. Nu alta, sunt sigur, a fost și intenția lui Pound cu aceste două cărți, ABC‑ul și Ghidul: șocul lor pedagogic poate fi primul contact autentic și germinativ cu realitatea esențială a literaturii.“Radu Vancu, „Cum și de ce se învață frumusețea“, prefață la Opere II – Ezra Pound, 2019

„Pound a fost într-adevăr centrul literaturii de limbă engleză pentru acei șaizeci de ani, așa cum Picasso a fost centrul picturii, Brâncuși centrul sculpturii, Wittgenstein centrul filozofiei.“ – Guy Davenport, „The Pound Vortex“, 1972

27
/09
/21

„Faptul că sunt cu el, cu Ovidiu, mă determină să fac o călătorie în tinerețea mea și să-mi dau seama ce e cu adevărat fericirea. Dar, din păcate, fericirea nu o trăiești, ți-o amintești numai”, scrie Rodica Mandache în deschiderea cărții despre actorul Ovidiu Iuliu Moldovan.

23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.

09
/09
/21

În Etiopia anului 1935, Hirut lucrează ca servitoare în căminul unui ofițer din armata împăratului. Iar când armatele lui Mussolini se apropie și bărbații trebuie să se mobilizeze, Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.

30
/08
/21

PREVIEW Trei filme realizate în anii `60 în Republica Moldova, la ale căror scenarii au contribuit scriitori basarabeni, au fost aduse la Bucureşti în cadrul unui proiect inediat intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”. Filmele pot fi văzute marţi, 31 august, la ARCUB.