Seară japoneză dedicată lansării romanului „Suspine tandre“ de Yōko Ogawa
https://www.ziarulmetropolis.ro/seara-japoneza-dedicata-lansarii-romanului-suspine-tandre-de-yoko-ogawa/

Editura Humanitas Fiction vă invită în această seară, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) la o seară japoneză dedicată lansării romanului Suspine tandre de Yōko Ogawa, recent apărut în limba română în colecţia Raftul Denisei, coordonată de Denisa Comănescu.

Un articol de Petre Ivan|15 noiembrie 2018

Publicat în 1996, Suspine tandre împrumută titlul unei piese pentru clavecin de Jean-Philippe Rameau și se construiește ca un roman în care natura, percepțiile senzoriale și introspecția creează atmosfera propice întâlnirii a trei destine: cel al lui Ruriko, o artistă de caligrafie occidentală, cel al lui Nitta, un constructor de clavecine, și cel al asistentei lui, Kaoru.

O poveste plină de tandrețe, presărată pe alocuri cu accente violente, dar și cu note de umor fin, în care muzica și natura acoperă totul cu un văl protector, dezvăluind în același timp esența personajelor.

La eveniment vor participa domnul Takahiko Watabe – Consilier al Ambasadei Japonei în România, Marius Constantinescu, scriitor și jurnalist cultural, lector dr. Magdalena Ciubăncan, traducătoarea romanului și Șerban Georgescu, directorul Departamentului de Studii Asiatice din cadrul Universității Româno-Americane. Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction, va fi moderatorul întâlnirii .

În partea a doua a evenimentului, publicul este invitat să participe la un atelier shamisen condus de reputatul muzician Keisho Ohno, aflat la București prin amabilitatea Ambasadei Japoniei în România.

Seara japoneză este organizată în parteneriat cu Ambasada Japoniei și cu Centrul de Studii Româno–Japoneze „Angela Hondru“, Universitatea Româno˜–Americană în cadrul Lunii Culturii Japoneze. Accesul este gratuit, în baza unei rezervări prin eventbook.

Yōko Ogawa este una dintre cele mai importante voci ale prozei nipone actuale. După succesul romanului Profesorul și menajera („Raftul Denisei“, 2015), continuăm publicarea operei sale cu Suspine tandre, care conține multe dintre elementele revelatoare ale personalității literare a autoarei.

„Ogawa este o voce de o mare originalitate. […] Creează o lume într-un singur paragraf.“ ˜– The Irish Times

„Nici un cuvânt nu este în plus, și fiecare cuvânt este încărcat de poezie și de tensiune. […] Captivant.“ – The Guardian

Un soț violent, imposibilitatea de a mai cânta la pian și un logodnic ucis sunt umbre ale trecutului de care cele trei personaje încearcă să scape, găsindu-și alinarea în liniștea pădurii și în muzica de clavecin. Triunghiul bizar pe care relația lor ajunge să-l formeze pare a se frânge mereu sub tensiunea ce se acumulează între două dintre vârfurile sale. Învăluite în sunete de clavecin, o lume a spiritului și una a trupului se încleștează și se armonizează în același timp, neputându-se elibera una de cealaltă.
Ruriko, o femeie trecută de prima tinerețe devorată de nefericirea unei căsnicii neîmplinite, hotărăște să-și părăsească soțul și casa și să se retragă la munte, într-o cabană construită în urmă cu ani de către părinții ei. Pasionată de scrierea caligrafică, se refugiază în muncă și se deconectează aproape total de la realitate, singurele ei legături cu lumea rămânând un bărbat între două vârste, domnul Nitta, fost muzician, care a renunțat însă la cariera de pianist, și tânăra asistentă a acestuia, Kaoru, o femeie foarte frumoasă, împinsă la izolare de moartea tragică a logodnicului ei. În liniștea pe care i-o oferă zilele monotone și tihnite de la cabana din mijlocul pădurii, Ruriko își evaluează cu multă luciditate viața de până atunci și căsnicia, iar prezența lui Nitta îi trezește dorința de a fi iubită și de a iubi din nou. În Suspine tandre, cititorul e acaparat de o înlănțuire de emoții bine ținute în frâu, mereu nedezvăluite și nemanifestate decât pe jumătate, care-i dau șansa de a-și imagina ceea ce nu e rostit.

Despre Yōko Ogawa

Yōko Ogawa

Scriitoarea japoneză Yōko Ogawa s-a născut pe 30 martie 1962 în Okayama. A absolvit cursurile de literatură anglo-americană și de scriere creativă ale Universității Waseda și în prezent trăiește în Ashiya, Hyōgo. A publicat peste 20 de opere de ficțiune și nonficțiune. (…)  În 2005, Diane Bertrand ecranizează Kusuriyubi no hyōhon (Inelarul), sub titlul L’Annulaire, cu Olga Kurylenko în rolul principal. Romanul Profesorul și menajera a fost ecranizat în 2006 de Takashi Koizumi. Opera lui Yōko Ogawa este tradusă în peste 20 de limbi.

Artistul Keisho Ohno a început să studieze shamisen-ul (instrument japonez tradițional cu coarde) la vârsta de 8 ani. Talentul i-a fost recunoscut încă de la vârsta de 12 ani, când a primit primele distincții. Tot la acea vârsta a fost remarcat de către celebrul cântăreț la shamisen Chikuzan Takahashi, urmând ca apoi sa devină unul dintre succesorii acestuia la Chikuzan Bushi Shamisen School. Fiind un fan al genurilor contemporane a încercat să introducă un stil inovator care să fuzioneze elemente de folclor și muzica modernă. Moto-ul său este „Preserve traditional music while going against its convention!“

Foto: „Suspine tandre“ de Yōko Ogawa – facebook

11
/06
/21

Triumf Amiria și Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) îi invită pe traducătorii profesioniști și amatori la un atelier de traducere queer cu profesoara universitară Ruxandra Vișan și traducătoarea Laura Sandu în cadrul secțiunii de literatură a proiectului.

08
/06
/21

„Unică în acest roman este vocea naratorului său, un amestec de Holden Caulfield și Karl Ove, maghiar și român, idealist și cinic, hibrid în multe sensuri, încercând să găsească claritatea, fără să știe de ce, dintr-un pur instinct moral și estetic, și fără să știe cum. Dacă acceptăm pactul autobiografic al cărții, atunci înțelegem lumea din care a ieșit unul dintre poeții cu adevărat originali ai noii generații. Mărcile lui lirice apar surprinzător și discret, ca mici puncte incandescente, și în proza fluidă și simplă prin care e spusă povestea anilor de rătăcire ai lui Dósa, probabil cel mai important scriitor maghiar de limbă română de azi.” (Adrian Lăcătuș).

01
/06
/21

Noul episod dedicat istoriei documentarului românesc de Cineclubul One World Romania aduce prim-plan trei personalități literare - Nina Cassian, Radu Cosașu și Geo Bogza. Până la 25 iunie pot fi văzute online, gratuit, cinci documentare de scurtmetraj din anii `60 la care şi-au adus contribuţia cei trei cunoscuţi scriitori.

31
/05
/21

O nouă carte care a ținut prima pagină a publicațiilor din întreaga lume în ultimii ani a apărut zilele acestea în traducere în colecția ANANSI World Fiction. Este vorba despre ”Niciun prieten, doar munții”, volum de memorii al cunoscutului refugiat iranian de etnie kurdă Behrouz Boochani, o istorie tăioasă ce descrie poveștile adevărate ale refugiaților de pe Insula Manus, din Papua Noua Guinee, unde autorul a fost închis în 2013, după ce a fost prins încercând să intre cu barca în apele teritoriale ale statului australian.

30
/05
/21

„Mi se pare că mai degrabă aș putea fi învinuit de lăcomie, de beție, de superficialitate, de indiferență, de orice doriți”, îi scrie Cehov lui A.N. Pleșcev, prietenul lui, la 1888, „însă nu de dorința de a părea ori de a nu părea ceva. Nu m-am ascuns niciodată! Dacă dumneavoastră îmi sunteți drag, sau Suvorin, sau Mihailovski, n-o ascund nicăieri”.

28
/05
/21

Cum a arătat copilăria pentru trei dintre cei mai cunoscuți artiști rock din toate timpurile – Bruce Springsteen, Freddie Mercury și Keith Richards?

20
/05
/21

Luni, 24 mai, începînd cu ora 19.00, pe paginile Facebook Polirom și Librăria Humanitas de la Cișmigiu (facebook.com/polirom.editura•facebook.com/LibrariaHumanitasDeLaCismigiu), Andreea Răsuceanu va intra în dialog cu redactorii Alecart, pornind de la romanul „Vîntul, duhul, suflarea”, recent publicat la Editura Polirom, în colecția „Fiction Ltd”.

17
/05
/21

Noi, copiii din Bahnhof Zoo de Christiane F este una dintre acele cărți care nu te lăsa indiferent. Adicția în rândul adolescenților este văzută din interiorul unei povești de viață reale. Cum te afunzi într-o experiență traumatizantă, consumul de heroină, din dorința de a aparține, de a simți că ești important pentru cei din jur și că ceea ce trăiești are o intensitate ieșită din comun? Și ce șanse ai cu adevărat să o poți depăși?