Centrul de Studii Româno-Japoneze este primul centru educaţional din România ale cărui cursuri se adresează atât oamenilor pasionaţi de limbă japoneză, cât şi celor care doresc să se întâlnească cu cultura niponă pentru prima dată.
Un articol de Judy Florescu|25 septembrie 2014
Fondatorul Centrului de Studii Româno-Japoneze, Șerban Georgescu (34 de ani) vorbește despre importanța cunoașterii culturii japoneze de către studenți, dar și despre activitățile culturale numeroase pe care le desfășoară centrul pe care îl conduce de un deceniu.
Șerban Georgescu, fondator Centrul de Studii Româno-Japoneze „Angela Hondru”
Cum a luat ființă Centrul de Studii Româno-Japoneze din cadrul Universității Româno-Americane?
Centrul de Studii Româno-Japoneze a fost numit „Angela Hondru“ din luna octombrie a anului 2013. Anul acesta universitar împlinim 10 ani de la înființarea centrului, care oficial a fost deschis în mai 2005. Bazele lui au fost puse în decembrie 2004. În ceea ce privește specializarea, Centrul de Studii Româno-Japoneze este unul dintre primele centre de studii de acest fel din România. Probabil că este primul centru din România care face legătura între limbi străine și pregătirea unor tineri care sunt pasionați de relații internaționale și economie. Însă, studiile româno-japoneze în România au început mult mai demult.
Doamna profesor Angela Hondru este cel mai cunoscut profesor de limba japoneză din România. Dacă dânsa nu ar fi avut această activitate de pionierat încă de pe vremea comunismului, probabil că noi nu am fi putut să existăm astăzi. Doamna Angela Hondru ne-a fost unul dintre cele mai importante puncte de sprijin de la bun început, atât cu sfaturi, cât și cu ajutorul acordat în realizarea unor activități culturale, cursuri, înfrățirea cu parteneri din Japonia, dobândirea de contacte, stagii de practică pentru studenți și multe altele. Dânsa ne-a fost ca o călăuză de-a lungul vremii.
Care au fost personalitățile care au marcat dezvoltarea centrului?
Pot spune că existența noastră ne-a fost marcată în principal de trei persoane: doamna profesor Kazuko Diaconu, care din păcate s-a stins anul acesta, și care ne-a fost de asemenea un mare sprijin atât pentru noi, cât și pentru tot ceea ce au însemnat activitățile culturale având cu profil româno-japonez, încă din anii ’90. Kazuko Diaconu era o mare iubitoare de teatru.
A fost una dintre persoanele care ajuta la organizarea unor spectacole de teatru cu trupe românești în Japonia încă din anii ’80. Așa l-a cunoscut pe Paul Diaconu, corespondentul Agerpres, s-au căsătorit și au venit în România. Eu am avut plăcerea să o cunosc pe doamna Kazuko Diaconu încercând să deschid niște cursuri de ceremonia ceaiului în urmă cu mai mulți ani. Ne-am împrietenit. Mi-a devenit asemenea unul dintre mentori. Iar din 2012 premiul acordat pentru cel mai performant student al Centrului de Studii Româno-Japoneze, premiu ce constă într-o excursie de două săptămâni în Japonia (oferit de către sponsorul nostru principal) se numește Kazuko Diaconu.
Reprezentație de dans japonez, Foto CSRJ
A doua personalitate marcantă este doamna Angela Hondru. După cum spuneam, în toamna anului 2013 am redenumit centrul după numele dânsei, iar doamnei profesor i s-a părut foarte amuzant că acest lucru se întâmpla încă din timpul vieții domniei sale. Mi se pare destul de trist că noi hotărâm să arătăm aprecierea unor oameni de-a lungul timpului abia după ce ei nu mai sunt. De aceea eu am fost foarte fericit când noi am apucat să acordăm primul premiu Kazuko Diaconu, pe când domnia sa se afla încă la București.
Iar a treia personalitate care ne-a susținut este de fapt o familie, familia Hayashi. În momentul în care eu m-am hotărât să deschid Centrul de Studii Româno-Japoneze nu știam foarte multe lucruri despre sprijinul pe care l-aș fi putut obține din partea japoneză, din partea Ambasadei. Am mers pur și simplu la Ambasada Japoneză, am fost îndrumat către atașatul cultural de atunci, care era domnul Kazutoshi Hayashi. Domnul Hayashi nu m-a refuzat zâmbind diplomatic, ci a ales să ne fie un adevărat ghid în perioada primelor noastre încercări de a promova limba și cultura japoneză la Universitatea noastră.
Care a fost primul profesor nativ de japoneză pe care l-ați avut?
Studiul ceremoniei ceaiului, la Școala Urasenke, Kyoto,Japonia. foto: Andrei Costică
Primul profesor nativ pe care noi l-am avut la centru în 2005 a fost doamna Hayashi, soția domnului Hayashi. De atunci am realizat multe lucruri importante împreună. Familia Hayashi s-a întors între timp în Japonia.
Cu fiecare an în care studenții Centrului vizitează Țara soarerelui-răsare, ei sunt primiți cu multă căldură la Tokyo de către domnul și doamna Hayashi. Dumnealor organizează de fiecare dată manifestări culturale pentru noi. Am avut sansa de a participa la ceremonia ceaiului sub îndrumarea lui Moribe Sensei în case de ceai tradiționale, în locuri minunate, muzee sau grădini faimoase cum ar fi Hamarikyu. A fost ceva foarte frumos, autentic, de altfel destul de greu de trăit pentru cursantul român, care se inițiază încet-încet în cultura japoneză.
Care a fost prima ta întâlnire cu această cultură și ce te-a determinat să înființezi Centrul de Studii Româno-Japoneze?
Pasiunea mea pentru Japonia a venit asemeni generației părinților mei, din filmele lui Kurosawa, din cărțile pe care le-am citit despre Japonia, pe când eram elev și student. Apoi am decis să studiez limba japoneză. Am început să o învăț cu un voluntar japonez de la Universitatea Tehnică de Construcții din București, doamna profesor Yukiko Okuyama, o adevărată sursă de energie pozitivă și un model pentru modul în care am înțeles să promovez și organizez în continuare cursurile de limba japoneză.
Otaku Festival Foto CSRJ
Apoi m-am decis să organizez în cadrul Universității Româno-Americane, cursuri care să fie dedicate studenților economiști, informaticieni, specialiști în drept internațional, care ulterior vor avea relații profesionale mai adânci cu Japonia, și pe care să-i putem ajuta să își desărvârșească pregătirea profesională. În general, cei care studiau despre Japonia, erau cei pasionați de literatură sau limbă japoneză și care urmau să devină profesori, traducători, interpreți.
De aceea ne-am hotărât să începem activitatea acestui Centru, care e deschis nu doar studenților de la Universitatea Româno-Americană, cât și studenților care sunt pasionați de Japonia în general.
De ce este important ca și viitorii oameni de afaceri sau avocați să aibă cunoștințe despre Japonia?
Cred că e foarte important pentru studentul român să aibă posibilitatea să învețe și despre alte zone ale lumii, ce nu aparțin Uniunii Europene. Centrul de Studii Româno-Japoneze „Angela Hondru” între timp este parte din Departamentul de Studii Asiatice alături de un Centru korean, un Centru chinez și un Centru azer (primul de acest fel din România). Atunci când noi am inițiat crearea acestui Centru, marea majoritate a cursurilor oferite studenților care urmau relații internaționale, drept internațional etc, erau orientate către Uniunea Europeană cu predilecție.
Când se întâmpla acest lucru?
Se întâmpla în apropierea aderării la Uniunea Europeană, foarte multă lume era entuziasmată. Ne doream foarte mult să reușim în cadrul Uniunii Europene. Însă, mi se părea ridicol să nu ținem cont de faptul că până la urmă foarte multe dintre cele mai importante lucruri în sfera politico-economică nu se mai întâmplă în Europa. Primele mari puteri ale lumii sunt din afara Europei: Statele Unite, China, Japonia. Și dacă vom privi în primele 20 de țări, vom vedea că acelea aflate în plină expansiune acum nu sunt neapărat din Europa.
Am asistat la două gale ale Centrului de Studii Româno-Japoneze și am văzut că unul dintre premii este o excursie în Japonia.
Acela este un program cultural în Japonia, pe care îl oferă principalul nostru sponsor, JTI. Nouă ni s-a părut foarte important ca munca studentului nostru să fie răsplătită nu doar prin buna pregătire pe care o primește și care va da roade mai târziu, ci și prin recunoașterea formală, imediată, la finalul anului de cursuri, prin premii, care sunt oferite atât de Universitatea Româno-Americană, cât și de sponsorii și partenerii centrului.
Ne-am dorit foarte tare ca aceste gale să fie adevărate evenimente culturale cu artiști cunoscuți, dar în care să fie implicați și cursanții noștri și care să ofere iubitorilor de cultură japoneză atât momente de cultură tradițională, cât și modernă, contemporană.
Ce se petrece în cadrul galelor pe care le organizați?
Prânz tradițional japonez la micul restaurant de lângă templul Kiyomizu-dera, Kyoto. Foto: CSRJ
În cadrul acestor gale îi premiem pe cei mai buni cursanți ai noștri. Criteriile pe care se face această premiere sunt unele foarte riguroase. De exemplu, punctajul pe care ei îl obțin la examenul de atestare al competențelor lingvistice, examen organizat de Japan Foundation la nivel mondial.
De asemenea, ținem cont de activitatea lor la cursuri, de activitatea de voluntariat, de activitatea lor școlară, iar la sfârșit se face o medie și se acordă cele douăsprezece premii.
Premiul întâi constă în participarea la acest program cultural de două săptămâni în Japonia, unde toate costurile sunt acoperite de sponsorul nostru. Premiul doi, oferit de un alt sponsor și partener important, Compania Free Spirit, constă în acordarea biletelor de avion, în cadrul aceluiași program cultural. Atât la realizarea Galelor, cât și în acordarea premiilor ne-au fost alături Toyota Romania, Editura Humanitas, Asociatia Tomodachi, organizatorii Otaku Festival, Twin Arts, Media Events, Cavaler Aikido, dar și Asociația Absolvenților Universității Româno-Americane.
Care sunt următoarele proiecte ale Centrului Cultural Româno-Japonez în anul universitar 2014-2015?
În perioada următoare le pregătim iubitorilor Japoniei multe surprize plăcute, anul acesta fiind anul aniversării primilor noștri 10 ani de activitate.Pe lângă seria de cursuri dedicate limbii și culturii japoneze (cum ar fi cele de ikebana, taiko – tobe japoneze, ceremonia ceaiului, istoria filmului japonez, aikido) cu care i-am obișnuit pe cursanți, sau a evenimentelor periodice – cum ar fi Serile de dezbateri „la un ceai verde japonez”, Programul cultural din primavară din Japonia și Coreea, sau Școala de Vara, Zilele Culturii Japoneze din luna mai, vom avea concerte de muzică tradițională japoneză, conferințe, atât de popularizare cât și științifice, lansări de carte, expoziții, proiecții de film, demonstrații de arte marțiale și ikebana, și multe altele.
grupul CSRJ la Asakusa, Japonia
