Serge Moscovici s-a stins din viaţă. “Părintele” psihologiei sociale avea 89 de ani
https://www.ziarulmetropolis.ro/serge-moscovici-s-a-stins-din-viata-parintele-psihologiei-sociale-avea-89-de-ani/

Filosoful francez de origine română Serge Moscovici, considerat “părintele” psihologiei sociale şi teoretician al ecologiei, a murit duminică, la vârsta de 89 de ani.

Un articol de Petre Ivan|18 noiembrie 2014

Director al Şcolii de Înalte Studii de Ştiinţe Sociale (l’Ecole des hautes études en sciences sociales) din Paris şi profesor la New School for Social Research din New York, Serge Moscovici a lăsat în urma sa o operă solidă în domeniul ştiinţelor sociale, a predat cursuri universitare şi a scris lucrări de epistemologie, psihologie socială şi antropologie politică, informează linternaute.com.

Contribuţia sa teoretică la ştiinţele sociale, considerată majoră în a doua jumătate a secolului al XX-lea, se articulează în jurul reprezentărilor sociale construite pentru a explica provocările ecologice, crizele economice şi bioetica.

În cendrul gândirii sale s-au aflat teme precum denunţarea “gândirii sociale”, demonstrarea limitelor sociologiei raţionaliste şi psihologia comportamentelor colective.

Serge Moscovici a promovat teoria nomadismului ca o necesitate a cercetării şi acest fapt explică marele său apetit pentru viaţă şi cunoaştere, ca şi originalitatea sistemului său filosofic.

Filosoful de origine română a jucat apoi un rol esenţial în apariţia ecologiei politice.

Despre Serge Moscovici

Născut în 1925, într-o familie evreiască din Brăila, marcat de divorţul părinţilor şi abandonat de mamă, Serge Moscovici a avut o copilărie dificilă, petrecută în maiSerge Moscovici multe familii.

Exclus de la liceu în 1938, pe baza legilor antisemite din epocă, a reuşit să scape cu viaţă după pogromul din 1941 implementat de legionarii fascişti din Garda de Fier din Bucureşti.

Ce am văzut atunci mi-a schimbat pentru totdeauna viziunea pe care o aveam despre oameni“, spunea renumitul filosof.

A petrecut mai mulţi ani într-un lagăr de muncă forţată, până la sosirea trupelor sovietice în România, la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial. A fugit în Franţa în 1948 şi a studiat la Sorbona, luându-şi doctoratul cu cu teza “La Psychanalyse – son image et son public”.

Serge Moscovici a publicat numeroase lucrări, articole şi capitole în volume colective. Din 1979 a devenit director al Laboratorului European de Psihologie Socială.

A primit mai multe distincţii, printre care titlul de Ofiţer al Legiunii de Onoare, doctor honoris causa al London School of Economics, al Universidad Nacional Autónoma de México, precum şi al universităţilor din Bologna, Bruxelles, Geneva, Glasgow, Pécsi, Roma şi Sevilla.

Foto: Serge Moscovici – wikipedia, facebook

01
/07
/21

Zilele acestea, a plecat către librăriile din întreaga țară o nouă ediție, revăzută, a Jurnalului lui Franz Kafka, editată în colecția ANANSI World Fiction într-un format grafic deosebit.

28
/06
/21

„Forma lucrurilor. Alfabetul geometriei”, cartea lui Marco Andreatta publicată recent în colecția Știință, spune povestea geometriei, pe care autorul o descrie drept unul dintre cele mai studiate şi sofisticate sisteme ale gândirii filozofice, capabil să furnizeze interpretări ale lumii în care trăim şi tehnicile de care avem nevoie ca să ne putem împlini aşteptările şi dorinţele. Orientarea în spațiu, perceperea unui obiect prin forma sa, minimizarea distanțelor de deplasare – toate acestea sunt înzestrări geometrice de care ne folosim în viața de zi cu zi.

17
/06
/21

Ziarul Metropolis vă prezintă un fragment din romanul „un nor în formă de cămilă” de Alina Nelega, recent apărut la Editura Polirom, în colecția „Fiction Ltd.” (disponibil și în ediție digitală).

14
/06
/21

Storis este prima aplicație de audiobookuri, ebookuri și podcasturi în limba română, un produs original și unic pe piața de carte din România, care își propune să ofere cititorilor o experiență nouă a lecturii și să așeze țara noastră pe harta revoluției digitale care se manifestă astăzi în toată lumea.

13
/06
/21

Unele cărți te pot însoți oriunde și oricând. Ele conturează un orizont mai generos. Ziarul Metropolis vă invită să descoperiți trei romane noi, recent apărute în România, care vă pot bucura oriunde și oricând.

11
/06
/21

Triumf Amiria și Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) îi invită pe traducătorii profesioniști și amatori la un atelier de traducere queer cu profesoara universitară Ruxandra Vișan și traducătoarea Laura Sandu în cadrul secțiunii de literatură a proiectului.

08
/06
/21

„Unică în acest roman este vocea naratorului său, un amestec de Holden Caulfield și Karl Ove, maghiar și român, idealist și cinic, hibrid în multe sensuri, încercând să găsească claritatea, fără să știe de ce, dintr-un pur instinct moral și estetic, și fără să știe cum. Dacă acceptăm pactul autobiografic al cărții, atunci înțelegem lumea din care a ieșit unul dintre poeții cu adevărat originali ai noii generații. Mărcile lui lirice apar surprinzător și discret, ca mici puncte incandescente, și în proza fluidă și simplă prin care e spusă povestea anilor de rătăcire ai lui Dósa, probabil cel mai important scriitor maghiar de limbă română de azi.” (Adrian Lăcătuș).

01
/06
/21

Noul episod dedicat istoriei documentarului românesc de Cineclubul One World Romania aduce prim-plan trei personalități literare - Nina Cassian, Radu Cosașu și Geo Bogza. Până la 25 iunie pot fi văzute online, gratuit, cinci documentare de scurtmetraj din anii `60 la care şi-au adus contribuţia cei trei cunoscuţi scriitori.

31
/05
/21

O nouă carte care a ținut prima pagină a publicațiilor din întreaga lume în ultimii ani a apărut zilele acestea în traducere în colecția ANANSI World Fiction. Este vorba despre ”Niciun prieten, doar munții”, volum de memorii al cunoscutului refugiat iranian de etnie kurdă Behrouz Boochani, o istorie tăioasă ce descrie poveștile adevărate ale refugiaților de pe Insula Manus, din Papua Noua Guinee, unde autorul a fost închis în 2013, după ce a fost prins încercând să intre cu barca în apele teritoriale ale statului australian.

30
/05
/21

„Mi se pare că mai degrabă aș putea fi învinuit de lăcomie, de beție, de superficialitate, de indiferență, de orice doriți”, îi scrie Cehov lui A.N. Pleșcev, prietenul lui, la 1888, „însă nu de dorința de a părea ori de a nu părea ceva. Nu m-am ascuns niciodată! Dacă dumneavoastră îmi sunteți drag, sau Suvorin, sau Mihailovski, n-o ascund nicăieri”.