„Serotonina” lui Michel Houellebecq va apărea în primăvară și în România
https://www.ziarulmetropolis.ro/serotonina-lui-michel-houellebecq-va-aparea-in-primavara-si-in-romania/

„Serotonină” de Michel Houellebecq, cartea-eveniment din primele zile ale lui 2019, va fi publicată în această primăvară în colecţia „Raftul Denisei“.

Un articol de Liliana Matei|18 ianuarie 2019

Apărut în Franța pe 4 ianuarie 2019, „Serotonină”, al șaptelea roman al scriitorului francez Michel Houellebecq, și-a confirmat statutul de cea mai așteptată carte a iernii și a devenit în scurt timp de la apariție un adevărat fenomen editorial, ocupând locul 1 în toate topurile de vânzări. Tirajul excepțional de 320.000 de exemplare, anunțat de Editura Flammarion, s-a dovedit insuficient în mai puțin de o săptămână de la apariție, un nou tiraj de 50.000 de exemplare urmând să ajungă în curând pe rafturile librăriilor.

Ediția franceză a fost urmată la câteva zile de ediția în limba germană, apărută pe 7 ianuarie într-un tiraj de 80.000 de exemplare, și de ediția în limba spaniolă, apărută pe 9 ianuarie, în 25.000 de exemplare. Romanul va fi publicat în luna mai a acestui an în limba română, în colecția „Raftul Denisei“, coordonată de Denisa Comănescu la Editura Humanitas Fiction, traducerea fiind semnată de Daniel Nicolescu.

„Serotonină” apare la patru ani de la lansarea celebrului roman „Supunere”, publicat pe 7 ianuarie 2015, în ziua teribilului atentat din redacția revistei Charlie Hebdo. Încadrat de autor în genul PF (political fiction), romanul „Supunere”, publicat în mai 2015 în colecția „Raftul Denisei“, vorbește despre iminenta islamizare a societății franceze și este considerat unul dintre cele mai percutante romane din ultimii ani. A fost tradus în peste 40 de țări și a stabilit recorduri de vânzări: aproximativ 800.000 de exemplare vândute în lumea francofonă și peste 520.000 de exemplare vândute în Germania.

Predat Editurii Flammarion cu câteva luni înainte de apariția mișcării „vestelor galbene“, „Serotonină”, cel mai recent roman al lui Michel Houellebecq, își poartă cititorii în inima Franței rurale, măcinată de tensiuni și conflicte mocninde. Michel Houellebecq identifică suferințele profunde din sânul societății franceze, scriitura sa dovedindu-se încă o dată vizionară: ea vorbește despre premisele unei mișcări pe care niciun om politic nu a reușit să o anticipeze.

Protagonistul romanului „Serotonină” este Florent-Claude Labrouste, un bărbat de 46 de ani care își detestă numele și Captorixul, un antidepresiv ce eliberează serotonina, dar care are trei efecte secundare: greața, dispariția libidoului și impotența. Narațiunea sa traversează o Franță care își nesocotește tradițiile, își trivializează orașele și își distruge satele aflate în pragul revoltei. Florent-Claude este un personaj-narator dezrădăcinat și autodistructiv, care își scrutează propria viață și lumea din jurul lui cu un umor aspru și cu o virulență sfâșietoare. Își descrie activitatea de inginer agronom, ne vorbește despre prietenia sa cu Aymeric d’Harcourt, fost coleg de facultate, un aristocrat care practică agricultura pe domeniul familiei (personaj de neuitat al romanului – un alter-ego al său), despre eșecul idealurilor din tinerețea lor și despre speranța, aproape absurdă, de a regăsi o iubită pierdută.

„Serotonină” poate fi citit ca un roman despre dezechilibrele pe care le produce o lume fără iubire, fără bunătate, fără solidaritate, cu transformări devenite incontrolabile, dar și ca un copleșitor roman al remușcărilor și al regretelor. Prin Serotonină Michel Houellebecq demonstrează încă o dată că este cronicarul nemilos al declinului societății occidentale din secolul XXI, un scriitor neîmblânzit, incomod și indispensabil.

13
/10
/14

Krzysztof Penderecki, personalitate simbol a muzicii secolului XX, va fi prezent la Sala Radio în deschiderea stagiunii Orchestrei Naţionale Radio, dirijate de Tiberiu Soare, eveniment construit în jurul unui atractiv program ce îmbină romantismul muzicii lui Ceaikovski şi spiritul inovator al muzicii lui Penderecki.

13
/10
/14

Albumul Ceciliei Bartoli, St Petersburg, un album al premierelor, se lansează astăzi, 13 octombrie. Acesta conţine 11 arii înregistrate în premieră mondială de Cecilia Bartoli, ansamblul I Barrochisti, dirijor Diego Fasolis; 11 arii descoperite de Cecilia Bartoli în arhiva Teatrului Mariinski din St Petersburg, pe care nu le-a mai cântat nimeni în ultimii 200 ani.

13
/10
/14

Vineri, 17 octombrie, ora 18.00, la Teatrul Nottara, Sala „Horia Lovinescu”, Teatrul Maghiar de Stat va prezenta spectacolul Brad de Crăciun la familia Ivanov de Al. I. Vvedenski, regia: András Urbán, scenografia: Carmencita Brojboiu. Spectacolul beneficiază de supratitrare în limba română şi este recomandat tinerilor peste 18 ani.

13
/10
/14

Doi pe o bancă, D'ale noastre, Tipografic majuscul, Tartuffe sau impostorul, ... escu, Băieţii de aur, Livada de vişini, Trei piese scurte fără sexşi multe alte spectacole pe scenele teatrelor bucureştene, în săptămâna 13 - 19 octombrie

12
/10
/14

Casa de Producţie TVR a programat luni, 13 octombrie, de la ora 20.00, la TVR 2, în memoria marelui actor Adrian Pintea (n. 9 octombrie 1954 – d. 8 iunie 2007), o producție din seria capodoperelor longevive păstrate în Arhiva de Aur a Televiziunii Române: spectacolul „Don Carlos” de Friedrich Schiller.

12
/10
/14

Sâmbătă, 11 octombrie, în cadrul Galei de Decernare a Premiilor au fost anunțate filmele câștigătoare ale celei de-a XXI-a ediție a Festivalului Internațional de Cinema de la Sibiu – Astra Film Festival. Maidan (regia: Sergei Loznitsa), proiectat în premieră în România la Astra Film Festival 2014, a fost laureat cu Marele Premiu.

12
/10
/14

A noua ediție a Festivalului de Film de Animație Anim’est, ce a avut loc între 3 şi 12 octombrie, în capitală, a ajuns la final. În cadrul Galei de Închidere de sâmbătă, 11 octombrie, la capătul a nouă zile de filme de animație de calitate, sosite la București din peste 60 de țări, festivalul și-a anunțat câștigătorii.

11
/10
/14

Filosoful şi matematicianul francez René Descartes, autorul celebrului dicton "Cogito ergo sum" ("Cuget deci exist"), prezenta o excrescenţă osoasă de aproximativ 5,4 centimetri pătraţi în zona sinusurilor, o tumoare benignă care nu a avut însă legătură cu moartea sa, potrivit oamenilor de ştiinţă.