Sezonul Franța-România: Gherasim Luca, un inventator al oralității
https://www.ziarulmetropolis.ro/sezonul-franta-romania-gherasim-luca-un-inventator-al-oralitatii/

Sfârşitul lui 2018 este o perioadă roditoare din punct de vedere cultural pentru România şi Franţa, cele două ţări împărţind acelaţi fond latin şi un moment prielnic pentru a ne aminti de istoria comună. Centrul George Pompidou găzduieşte până în aprilie expoziţiile a numeroşi artişti români contemporani, fiind un moment prielnic în a ne aminti de valorile şi stratul comun, debarasându-ne de clişeele ce înconjoară ambele ţări şi culturi.

Un articol de Maria Stoica|19 decembrie 2018

Gherasim Luca: un Picasso al poeziei

Acest poet român aproape uitat de plaiurile natale, s-a răspândit cu versurile sale în Franța, a cărui operă e considerată una dintre cele mai importante de sorgine suprarealistă.

Acest Picasso al cuvintelor, de une voix inflammable așa  cum ni-l amintește Serge Martin,s-a născut în 1913 la București, fiul unui croitor evreu, Gherasim Luca era vorbitor de română, franceză, germană și idiș.

Luca a fost unul dintre cei care a adus contribuții revistei Alge, revista de avangardă românească din București alături Paul Păun, Geo Bogza, Gellu Naum ș.a.m.d

« Je suis l’Étranjuif » se autointitula Gherasim Luca, acestă propoziție ce îi va lega existența  de sfârșitul tragic.

Acest poet, ce a rămas cu statutul de apatrid,  a renăscut suprarealismul francez, printr-o forță orală viscerală, aproape carnală. Așa cum Kafka își citea romanele prietenilor, Gherasim Luca este unul dintre acei poeți orali, a cărui oralitate întregește întreaga scriitură, realizând chiar și  desenele și colajele propriilor scrieri, folosind deseori și tehnica decupajului.

Măcinat de sărăcie și singurătate, acesta își regăsește sfârșitul pe Podul Mirabeau, lăsând înregistrat mesajul: ,,În această lume poeții n-au ce căuta.’’ Același destin îl are cu 20 de ani în urmă și bunul său prieten Paul Celan.  ,,În mod straniu, Le pont Mirabeau a intrat în istoria literaturii române datorită celor trei scriitori evreo-⁠romani, Mihail Sebastian, Paul Celan şi Gherasim Luca, dintre care ultimii doi sinucigaşi.” (Andrei Oisteanu, Revista 22)

Anul acesta, Centrul George Pompidou din Paris, ni-l aduce în memoria colectivă pe acest poet, căruia îi găzduiește o întreagă încăpere cu desenele, colajele, poemele, informații de arhivă prețioase, dar și un ecran unde îl regăsim pe Gherasim Luca recitându-și câteva poeme în limba franceză, limbă ce i-a călăuzit scriitura până la sfârșitul vieții.

DEVELOPĂRI

Crisantemele ţâşnite din păr ţi-au răscolit aşternutul sufletului

cu glasuri incendiate

cu umbre culese în năvod.

Statuile obrajilor ţi le-a şlefuit dalta frigului

cu colivii de rouă

cu orchestraţii cuprinse în paletă.

Valurile din cascadele inimii au răscolit pasiuni de haiduci

cu comorile copitelor în spumă

cu lanţurile păcatelor în oase.

Tălpile ţi-au fost inundate de oglinzi găsite prin ierburi

cu avalanşe de soare

cu buze de sclavi.

Ape lovite de stâncile trupului îţi cântă melodii medievale

(Poezie publicată în revista „Alge” – 13 septembrie 1930)

Foto: Sezonul Franța-România, Gherasim Luca – facebook

28
/02
/24

“Mamma Mia!”, cel mai faimos musical din România, revine weekend-ul acesta pe scena Sălii Palatului din Capitală, într-o nouă reprezentație de zile mari, asta după ce în ultimii cinci ani spectacolul a fost văzut de peste 80.000 de români. Până acum producția a avut nu mai puțin de 33 de reprezentanții în țara noastră, în nouă orașe, dintre care doar 20 în București, unde fiecare spectacol a fost sold-out de fiecare dată.

22
/02
/24

„Invit tinerii să vadă ceva rar, deosebit - prima expoziție organizată în România despre imaginea samuraiului văzută de cei mai importanți artiști japonezi din perioadele Edo și Meiji”, a spus avocatul George Șerban, colecționar de stampe japoneze, la vernisajul expoziției „Samurai. Legendele Japoniei”, care a avut loc pe 21 februarie, la Muzeul Brukenthal din Sibiu, cu sprijinul JTI.

22
/02
/24

Niki (12 ani) și Vika (11 ani) se întâlnesc pentru prima dată în metroul din Harkiv, unde familiile lor s-au refugiat de război. O poveste de dragoste neașteptată și emoționantă, care ne amintește că empatia, generozitatea și speranța în ceilalți sunt singurele lucruri care ne pot salva umanitatea pe timp de război.

19
/02
/24

„Dumnezeu m-a atins cu degetul său mic și a spus: compune pentru teatru, doar pentru teatru.” – mărturisea Puccini într-o scrisoare adresată unui prieten. Și, într-adevăr, Puccini a îndeplinit porunca divină pe care simțea că a primit-o la nașterea sa, dedicându-și întreaga sa viață de creație operei, fără a se „irosi” prea mult spre alte genuri muzicale.

19
/02
/24

Actorul Pavel Bartoș va juca pentru prima dată rolul lui Decebal Necșulescu din piesa „...Escu” de Tudor Mușatescu, într-o coproducție care va avea reprezentații la București și Chișinău. Spectacolul va fi pus în scenă de echipe artistice reunite ale Teatrului „Stela Popescu” din București și Teatrului Național Satiricus Ion Luca Caragiale din Chișinău, într-o colaborare unică în peisajul teatral autohton.

19
/02
/24

Ca în fiecare an, artistul vizual M.C. Donici propune EXPOZIȚIA DE O ORĂ: o întâlnire fără coroane, fasoane, discursuri sau festivisme, de ZIUA BRÂNCUȘI. Ajuns la a VIII-a ediție, evenimentul produs de Asociația Culturală Arte-Factum va avea loc luni, 19.02.2024, între orele 14:00- 15:00, în spațiul din fața  Bustului  Brâncuși  din proximitatea Facultății de Arte a Universității de Vest, Timișoara.

16
/02
/24

Anul acesta marcăm Ziua Națională Brâncuși printr-un eveniment cu totul deosebit. Avem bucuria să vă anunțăm că sosește în premieră în România și va putea fi vizitată în exclusivitate la Galeriile Artmark o lucrare realizată de sculptor în 1905-1906, „Bustul unui patron de restaurant (Portretul lui Achille Baldé)”. Este vorba despre „o operă care nu a fost niciodată văzută, (fiind) considerată pierdută sau distrusă”.

15
/02
/24

Pe 26 martie 2024, începând cu orele 18.30, Opera Națională București va găzdui o ediție specială din ciclul de conferințe SCENA GÂNDIRII. Evenimentul, desfășurat sub titlul „Universitate, societate, creativitate”, va aduce pe scenă trei rectori ai unora dintre cele mai reprezentative universități românești.