Sezonul Franța-România: Gherasim Luca, un inventator al oralității
https://www.ziarulmetropolis.ro/sezonul-franta-romania-gherasim-luca-un-inventator-al-oralitatii/

Sfârşitul lui 2018 este o perioadă roditoare din punct de vedere cultural pentru România şi Franţa, cele două ţări împărţind acelaţi fond latin şi un moment prielnic pentru a ne aminti de istoria comună. Centrul George Pompidou găzduieşte până în aprilie expoziţiile a numeroşi artişti români contemporani, fiind un moment prielnic în a ne aminti de valorile şi stratul comun, debarasându-ne de clişeele ce înconjoară ambele ţări şi culturi.

Un articol de Maria Stoica|19 decembrie 2018

Gherasim Luca: un Picasso al poeziei

Acest poet român aproape uitat de plaiurile natale, s-a răspândit cu versurile sale în Franța, a cărui operă e considerată una dintre cele mai importante de sorgine suprarealistă.

Acest Picasso al cuvintelor, de une voix inflammable așa  cum ni-l amintește Serge Martin,s-a născut în 1913 la București, fiul unui croitor evreu, Gherasim Luca era vorbitor de română, franceză, germană și idiș.

Luca a fost unul dintre cei care a adus contribuții revistei Alge, revista de avangardă românească din București alături Paul Păun, Geo Bogza, Gellu Naum ș.a.m.d

« Je suis l’Étranjuif » se autointitula Gherasim Luca, acestă propoziție ce îi va lega existența  de sfârșitul tragic.

Acest poet, ce a rămas cu statutul de apatrid,  a renăscut suprarealismul francez, printr-o forță orală viscerală, aproape carnală. Așa cum Kafka își citea romanele prietenilor, Gherasim Luca este unul dintre acei poeți orali, a cărui oralitate întregește întreaga scriitură, realizând chiar și  desenele și colajele propriilor scrieri, folosind deseori și tehnica decupajului.

Măcinat de sărăcie și singurătate, acesta își regăsește sfârșitul pe Podul Mirabeau, lăsând înregistrat mesajul: ,,În această lume poeții n-au ce căuta.’’ Același destin îl are cu 20 de ani în urmă și bunul său prieten Paul Celan.  ,,În mod straniu, Le pont Mirabeau a intrat în istoria literaturii române datorită celor trei scriitori evreo-⁠romani, Mihail Sebastian, Paul Celan şi Gherasim Luca, dintre care ultimii doi sinucigaşi.” (Andrei Oisteanu, Revista 22)

Anul acesta, Centrul George Pompidou din Paris, ni-l aduce în memoria colectivă pe acest poet, căruia îi găzduiește o întreagă încăpere cu desenele, colajele, poemele, informații de arhivă prețioase, dar și un ecran unde îl regăsim pe Gherasim Luca recitându-și câteva poeme în limba franceză, limbă ce i-a călăuzit scriitura până la sfârșitul vieții.

DEVELOPĂRI

Crisantemele ţâşnite din păr ţi-au răscolit aşternutul sufletului

cu glasuri incendiate

cu umbre culese în năvod.

Statuile obrajilor ţi le-a şlefuit dalta frigului

cu colivii de rouă

cu orchestraţii cuprinse în paletă.

Valurile din cascadele inimii au răscolit pasiuni de haiduci

cu comorile copitelor în spumă

cu lanţurile păcatelor în oase.

Tălpile ţi-au fost inundate de oglinzi găsite prin ierburi

cu avalanşe de soare

cu buze de sclavi.

Ape lovite de stâncile trupului îţi cântă melodii medievale

(Poezie publicată în revista „Alge” – 13 septembrie 1930)

Foto: Sezonul Franța-România, Gherasim Luca – facebook

25
/01
/24

Muzica și poveștile se întâlnesc la Teatrelli într-un nou concept de spectacol sonor, creat de Mădălina Pavăl și Alexei Țurcan, împreună cu alți 10 muzicieni talentați. GAZDA redefinește sonoritățile românești și propune spectatorilor un alt mod de a se bucura de muzică – umăr lângă umăr cu artiștii răspândiți prin sala transformată într-o sufragerie, pregătiți să dăruiască povești din culisele creației.

25
/01
/24

Gaep anunță reprezentarea lui Théo Massoulier. Artistul stabilit la Lyon este cunoscut pentru asamblaje în care coexistă elemente minerale, plante și artefacte și care fac trimitere la culturile biologice din laborator sau la mici matrice prebiotice. Recent, el a început să dezvolte o serie de picturi cu basoreliefuri inedite, acționate magnetic. Prima lui expoziție personală la Gaep – și prima din București – se va deschide la finalul lunii februarie.

23
/01
/24

ISTORIA ne ajută să călătorim în trecutul persoanelor, familiilor, comunităților, popoarelor, Lumii întregi. Ea ne învăţă să întelegem o hartă, o haină, o clădire, o ruină, o fotografie, o gravură, un document vechi, o piesă de muzeu sau chiar un tablou. Cine ştie Istorie, va înțelege mai bine comunitatea şi lumea în care trăieşte azi!

23
/01
/24

Miercuri, 24 ianuarie, ziua în care Unirea Principatelor Române este celebrată la nivel național prin numeroase festivități și manifestări culturale, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București oferă publicului oportunitatea de a descoperi tainele limbajului universal al artei prin intermediul expoziției momentului, „Universul lui Salvador Dalí”, deschisă la Hanul Gabroveni din centrul Capitalei.

22
/01
/24

Art Safari revine în această primăvară cu o ediție ce marchează un deceniu de existență. În prim plan, marii maeștri ai artei românești: Eustațiu Stoenescu, Grigorescu, Tonitza, Luchian, Pallady, Baba, Petrașcu, Mützner, Dărăscu, Ressu, Iser. Noul sezon prezintă 5 expoziții de artă, ce pot fi văzute în perioada 8 martie-28 iulie, la Palatul Dacia-România de pe Lipscani.

22
/01
/24

Anul acesta, Teatrul Tamási Áron celebrează Ziua Culturii Maghiare prin deschiderea a trei spaţii de întâlnire : luni, 22 ianuarie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului, spectatorii din Sfântu Gheorghe pot urmări spectacolul "Voiam să mă revolt cu voi", o producţie a Teatrului Naţional din Târgu Mureş, în regia lui Aba Sebestyén; în aceeași zi, Trupa Tamási Áron joacă una dintre producţiile sale de succes, Floarea Soarelui, în regia lui Radu Afrim, pe scena Teatrului Naţional din Târgu Mureş; miercuri, 24 ianuarie, la Braşov, va fi lansată cartea despre viaţa actorului Nemes Levente, fostul director al Teatrului Tamási Áron.

18
/01
/24

Prima expoziția a anului 2024 din programul curatorial al galeriei Arsmonitor este totodată și un prim solo-show dedicat artistului vizual Răzvan Neagoe, unul din artiștii reprezentați de galerie.

15
/01
/24

Peste 50.000 de perechi de ochi au avut plăcerea să privească expoziția Efectul Picasso în cele 4 luni de când s-a deschis. Vizitatori de toate vârstele au fost impresionați de cele 46 de lucrări de Pablo Picasso din colecția familiei sale, precum și de cele 65 de lucrări semnate de 37 de artiști români contemporani influențați de opera gigantului spaniol.