Sezonul Franța-România: Gherasim Luca, un inventator al oralității
https://www.ziarulmetropolis.ro/sezonul-franta-romania-gherasim-luca-un-inventator-al-oralitatii/

Sfârşitul lui 2018 este o perioadă roditoare din punct de vedere cultural pentru România şi Franţa, cele două ţări împărţind acelaţi fond latin şi un moment prielnic pentru a ne aminti de istoria comună. Centrul George Pompidou găzduieşte până în aprilie expoziţiile a numeroşi artişti români contemporani, fiind un moment prielnic în a ne aminti de valorile şi stratul comun, debarasându-ne de clişeele ce înconjoară ambele ţări şi culturi.

Un articol de Maria Stoica|19 decembrie 2018

Gherasim Luca: un Picasso al poeziei

Acest poet român aproape uitat de plaiurile natale, s-a răspândit cu versurile sale în Franța, a cărui operă e considerată una dintre cele mai importante de sorgine suprarealistă.

Acest Picasso al cuvintelor, de une voix inflammable așa  cum ni-l amintește Serge Martin,s-a născut în 1913 la București, fiul unui croitor evreu, Gherasim Luca era vorbitor de română, franceză, germană și idiș.

Luca a fost unul dintre cei care a adus contribuții revistei Alge, revista de avangardă românească din București alături Paul Păun, Geo Bogza, Gellu Naum ș.a.m.d

« Je suis l’Étranjuif » se autointitula Gherasim Luca, acestă propoziție ce îi va lega existența  de sfârșitul tragic.

Acest poet, ce a rămas cu statutul de apatrid,  a renăscut suprarealismul francez, printr-o forță orală viscerală, aproape carnală. Așa cum Kafka își citea romanele prietenilor, Gherasim Luca este unul dintre acei poeți orali, a cărui oralitate întregește întreaga scriitură, realizând chiar și  desenele și colajele propriilor scrieri, folosind deseori și tehnica decupajului.

Măcinat de sărăcie și singurătate, acesta își regăsește sfârșitul pe Podul Mirabeau, lăsând înregistrat mesajul: ,,În această lume poeții n-au ce căuta.’’ Același destin îl are cu 20 de ani în urmă și bunul său prieten Paul Celan.  ,,În mod straniu, Le pont Mirabeau a intrat în istoria literaturii române datorită celor trei scriitori evreo-⁠romani, Mihail Sebastian, Paul Celan şi Gherasim Luca, dintre care ultimii doi sinucigaşi.” (Andrei Oisteanu, Revista 22)

Anul acesta, Centrul George Pompidou din Paris, ni-l aduce în memoria colectivă pe acest poet, căruia îi găzduiește o întreagă încăpere cu desenele, colajele, poemele, informații de arhivă prețioase, dar și un ecran unde îl regăsim pe Gherasim Luca recitându-și câteva poeme în limba franceză, limbă ce i-a călăuzit scriitura până la sfârșitul vieții.

DEVELOPĂRI

Crisantemele ţâşnite din păr ţi-au răscolit aşternutul sufletului

cu glasuri incendiate

cu umbre culese în năvod.

Statuile obrajilor ţi le-a şlefuit dalta frigului

cu colivii de rouă

cu orchestraţii cuprinse în paletă.

Valurile din cascadele inimii au răscolit pasiuni de haiduci

cu comorile copitelor în spumă

cu lanţurile păcatelor în oase.

Tălpile ţi-au fost inundate de oglinzi găsite prin ierburi

cu avalanşe de soare

cu buze de sclavi.

Ape lovite de stâncile trupului îţi cântă melodii medievale

(Poezie publicată în revista „Alge” – 13 septembrie 1930)

Foto: Sezonul Franța-România, Gherasim Luca – facebook

12
/01
/24

Proiectul „Narațiuni ale națiunii”, produs de PostModernism Museum cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2024, abordează valorile naționale într-o perspectivă multidisciplinară, prin teme dedicate unor genuri și mijloace de exprimare atractive: bandă desenată, muzică rock și folk, literatură, arte vizuale, istoria artei, în care reprezentările naționale sunt înțelese ca valori democratice, dimensiune europeană, influențe creative specifice unui spațiu de spiritualitate și limbaj comun.

12
/01
/24

Luna ianuarie aduce în spațiile galeriei neconvenționale Celula de Artă două noi vernisaje: acumulare.colecție 3, expoziția-colecție de lucrări dăruite de prieteni artiști a co-fondatorului Celulei de Artă, Daniel Loagăr, la spațiul-vitrină din B-dul Carol nr. 53 și experimental I, expoziția de fotografie experimentală a artistului vizual Marius Adrian, la Pop Up Window de la Galeria Kulterra (str. Știrbey Vodă nr. 104 – 106).

12
/01
/24

Scrisoarea trimisă de către scriitorul Mircea Damian din închisoare, jurnalul intim al unei doamne de la curtea regală, un jurnal de front din cel de-al Doilea Război Mondial, catrenul dedicat de Lucian Blaga uneia dintre muzele sale și ultima scrisoare trimisă de Ion Antonescu către soție s-au numărat printre cele mai discutate obiecte de colecție licitate la finalul anului trecut.

11
/01
/24

Asociația SIGNIS România anunță prima ediție a Festivalului Internațional FILMIKON, care propune o selecție de filme premiate de-a lungul anilor de juriile ecumenice și interreligioase, în peste 30 de festivaluri de film din lume, dar și un dialog despre valorile creștine și umane pornind de la aceste producții. Începând cu anul 1974, Premiul Juriului Ecumenic este un premiu independent acordat filmelor de lungmetraj din competițiile unor festivaluri internaționale de film din lume, precum Cannes sau Berlin.

09
/01
/24

Opera Națională București, instituție publică de importanță națională aflată sub egida Ministerului Culturii, celebrează Ziua Culturii Naționale, în data de 15 ianuarie, ora 18:00, cu premiera spectacolului Oedipe de George Enescu, în regia lui Stefano Poda și sub bagheta dirijorală a lui Tiberiu Soare. Totodată, evenimentul va fi dedicat și împlinirii a 70 de ani de la inaugurarea celei mai importante scene lirice din România.

09
/01
/24

ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București celebrează Ziua Culturii Naționale printr-un concert extraordinar inspirat din folclorul românesc, susținut de Corina Sîrghi, ce va avea loc luni, 15 ianuarie 2024, începând cu ora 19.00, la Sala Mare, ARCUB.