Shakespeare. Povestea secretă a unui geniu
https://www.ziarulmetropolis.ro/shakespeare-povestea-secreta-a-unui-geniu/

El este peste tot… La Verona, unde n-a existat niciodată balconul Julietei la care se strecoară adolescentul Romeo. În Italia pe care, se pare, n-a văzut niciodată, ci doar a închis ochii şi şi-a închipuit-o.

Un articol de Monica Andronescu|12 aprilie 2019

La fel și l-a închipuit și pe bătrânul rege Lear luptându-se cu propria orbire, pe Hamlet, „prințul melancoliei”, luptându-se cu setea de dreptate și ordine, pe Othello prins în capcana geloziei, pe o „scorpie” îmblânzită de un reprezentat caraghios al „sexului tare”, sau pe Prospero, magicianul dintr-o insulă îndepărtată, unde amenință „Furtuna”.

O furtună este totul în viața Marelui Will. Și tot cu o furtună începe și romanul „Viața secretă a lui William Shakespeare” de Jude Morgan, publicat recent la Editura Nemira, invitație seducătoare la o întoarcere în timp și la un exercițiu de imaginație. Cine și, mai ales, cum a fost geniul Shakespeare? Sau, mai bine zis, de unde geniul adolescentului timid, care, ispitit de o trupă de actori ambulanți, pleacă dintr-o orășel liniștit, unde toate viețile sunt la fel, la Londra, să-și croiască un rost, în vremea când teatrul e divertisment în piețe și la curți domnești?

Gestul din chiar prima pagină a cărții echivalează cu o trezire: la Stratford-upon-Avon, în casa mănușarului care îi este tată, Will se trezește. Furtuna îi deschide, am putea spune, ochii. Și astfel începe să vadă, printr-o întâmplare de mai presus el, aparent banală, că „lumea întreagă e o scenă”. Da, și viața lui e o scenă pe care se perindă personaje pestrițe, chipuri trecătoare și personalități de neuitat, prinți și cerșetori, prințese și femei ușoare în care se ascund uneori… prințese. Viața lui începe cuminte, ca o viață oarecare dintr-un loc oarecare, azi loc de pelerinaj pentru milioane de oameni care vin să vadă casa mănușarului și domeniul pe care Shakespeare avea să-l cumpere târziu, când, condus poate de o nostalgie a originilor sau de chemarea cercului care vrea să se închidă, avea să se întoarce acolo unde văzuse prima dată lumea.

Biografia imaginară pe care o propune Jude Morgan, care a scris, de asemenea, un roman de succes pornind de la surorile Brontë, se construiește în jurul unui personaj ce rămâne, așa cum sugerează și coperta ediției în limba română, un mare necunoscut, ba chiar unul dintre marii necunoscuți din istorie. Așezat de dragul comparației lângă Mozart, de exemplu, Shakespeare ni se arată, nu fără ironie, în acest amplu exercițiu de imaginație, tot ca o enigmă ce rămâne fără dezlegare. A existat el în care și oase? Nu cumva a fost eruditul conte de Southampton, pe care-l descoperiți în romanul tradus acum și la noi, cu tot cu plăcerile lui „turcești”? Nu cumva a fost însăși Elisabeta, regina cu „inimă și stomac de bărbat”, cum s-a numit ea însăși și cum susține una dintre teoriile conspirației despre identitatea Marelui Will? Nu cumva a fost un grup de actori-dramaturgi care, scriind piese împreună, și-au spus „William Shakespeare”, cum afirmă o altă teorie cunoscută?  Nu cumva…?

Nu cumva, dacă ne luăm după jucăușul romancier Jude Morgan, a fost chiar un băiat de provincie, crescut într-o casă fără cărți, unde miroase tot timpul a piele, căci tatăl face mănuși, și plecat apoi în marele oraș, în lumea pervertită a artei, să devină altcineva? Căci, pe măsură ce-l urmărim în parcursul său tumultuos, în drumurile sale spre o glorie la care n-a visat niciodată, devine tot timpul altcineva. Pentru cititor, iată una dintre provocările din „Viața secretă a lui William Shakespeare”: să-l urmărească pe acest necunoscut, al cărui chip real ne rămâne tot timpul invizibil, și să și-l închipuie. El, „diamantul infinit”, cum îl numește la un moment dat autorul, și cum îl vede, potrivit acestuia, și soția Anne Hathaway, unul dintre cele mai ofertante personaje ale romanului, reușește să-și păstreze misterul, în ciuda tuturor ipotezelor despre identitatea geniului care a scris „Hamlet” sau „Furtuna”. Iată una dintre reușite romancierului. După ce am citit ultima pagină, întrebările rămân: Cine a fost, de fapt, William Shakespeare? Cum se explică geniul lui?

Îndrăzniți, așadar, să trageți cu ochiul după cortină! Viața lui secretă e doldora de măști și travestiuri, la propriu și la figurat, desigur. Doamne seducătoare din Franța cea rafinată și țărănci din Anglia cea directă îi ies în cale lui Will, tineri cu ochi migdalați, cu punga plină de aur și capul doldora de vise îndrăznețe și obscure. Gândurile păcătoase sunt la tot pasul, zeițele coboară din Pantheon la Londra, unde le joacă pe scenă actori, căci femeile încă nu au voie să facă teatru. Duhurile pădurii se ascund peste tot și, la The Globe sau The Rose, cum se numesc două dintre teatrele londoneze din epocă, trag căruțașii asudați și neveste zdravene să mai vadă câte o poveste. Dacă nu le place, n-au decât să arunce cu halba de bere și cu roșii în actorii care nu reușesc să-i facă să se desprindă de realitate. Iar suferințele omenești nu se lasă duse cu niciun chip din viața închipuită a lui Will. Iată-le acolo pe toate: boala și apoi dragostea care vine, face ravagii, uneori și minuni, iar pe urmă pleacă, trufia, ambiția fără măsură și, desigur, nenumita dorință de a fi altcineva.

Nu Dumnezeu, ci Shakespeare a făcut lumea, scria acum câteva decenii Marin Sorescu într-o poezie celebră. „În prima zi a făcut cerul, munții și prăpăstiile sufletești”, spune primul vers și ne trimite direct la patimile cele mai întunecate așternute pe hârtie de un dramaturg fără de care teatrul și arta ar fi arătat, cu siguranță, cu totul altfel. Ei bine, în prăpastia sufletească a geniului vizionar pătrunde cu delicatețe autorul romanului, punându-ne în fața unei piste înșelătoare, în fața unor piese de puzzle pe care le-am putea asambla: Shakespeare ar fi putut fi așa, dar a fost el așa?

Să-l reinventăm, așadar, pe Marele Will? Da, e singura cale și e o joacă de nerefuzat, poate mai ales acum, când trăim sub dominația imaginii. La teatru este reinventat mereu, odată cu fiecare spectacol. Asta, pentru că Shakespeare este… „cum vă place”. „Viața secretă a lui William Shakespeare” îi aruncă mănușa fiecărui cititor: Aveți o enigmă! Dezlegați-o cum puteți! Clovni, mulți clovni trăiesc în paginile romanului, alături de personaje inspirate de oameni care au existat cândva, printre care, desigur, și Christopher Marlowe, rivalul lui Will, alături de nenumărați oameni cu două sau mai multe fețe. Așa cum teatrul îi reinventează mereu, căci fiecare epocă și-i are pe ai ei, tot astfel și romanul, tradus excepțional de Adriana Voicu, îi închipuie așa încât să și-i poată închipui și cititorul din mileniul XXX, încă însetat de poveste.

22
/08
/19

Sâmbătă, 31 august 2019, de Ziua Limbii Române, de la orele 16:00 la 19:00, Radio România Cultural difuzează a XI-a ediție a Maratonului de Poezie și Jazz, un eveniment înregistrat sâmbătă, 18 mai 2019, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I” din Bucureşti, în cadrul Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB) și al TNCP (Târgul Național al Cărții de Poezie).

21
/08
/19

Cioran este perceput îndeobște a fi fost un filosof nihilist. Totul (mai puțin muzica clasică) îi repugna gânditorului din Rășinari (consacrat la Paris). Cu toate acestea, Emil Cioran a publicat în 1986, la Gallimard, o lucrare intitulată „Exerciții de admirație”.

21
/08
/19

„Cultura de masă în Epoca de Aur - Cîntarea României & Cenaclul Flacăra” este un proiect de cercetare ce prezintă și analizează politicile culturale din perioada lui Nicolae Ceaușescu, declinat în expoziție și publicație. Lansarea cărții omonime are loc pe 23 august 2019 la ora 11.00, în expoziția găzduită de Muzeul Nicolae Minovici București.

19
/08
/19

Moştenitorii lui J.D. Salinger au anunţat, după ani în care au refuzat ca opera scriitorului să fie digitizată, că puţinele scrieri ale sale vor fi publicate în format ebook pentru prima dată. Autorul romanului "De veghe în lanul de secară", care a murit în 2010 la vârsta de 91 de ani, prefera experienţa lecturii unei cărţi în format fizic și ura internetul. 

15
/08
/19

Ziarul Metropolis vă propune o nouă rubrică – După 1989 – în care încercăm să vedem cum au trăit intelectualii români răsturnarea comunismului (în decembrie aniversăm – deja! – 30 de ani de la Revoluție) și cum au întâmpinat ei zorii noii libertăți.

15
/08
/19

Sriitorul Vasile Ernu ("Născut în URSS", "Ultimii eretici ai Imperiului", (2009); "Bandiţii") a văzut aseară ultimul film scris, regizat şi jucat de Casey Affleck  și a scris despre el în această dimineață, pe pagina sa de facebook. Cinefilii care nu se tem de spoilere se pot bucura astfel de un text savuros. Din păcate, "Light of My Life" nu este încă disponibil în cinematografele din România.

14
/08
/19

Pe 10 august s-au împlinit 135 de ani de la nașterea, la Brăila, a scriitorului Panait Istrati. Am selectat pentru dumneavoastră câteva repere biografice (așa cum apar în Panait Istrati, „Opere”, Editura Academiei Române, București, 2003).

12
/08
/19

CRONICĂ DE CARTE Exponent al Generației `70 și probabil singurul în relații strânse cu Noul Cinema post-2000, regizorul Iosif Demian se destăinuie într-o necesară carte-interviu realizată de Laura Dumitrescu – „Iosif Demian. Note de autor”, recentă publicată, în ediție bilingvă (română și engleză), de iadasarecasa, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei (CNC).

12
/08
/19

(continuare) Da, m-am albit, dar în sufletul meu a înflorit revolta, pentru că sînt neam de revoluționar. Cum, domnule, cum de e posibil? Tocmai eu, din universul ăsta larg, am fost ales să intru în rahat? Ah, am să mă răzbun. Ați profitat de mine, vrăjitoarelor. Mai ales, tu, domnișoară Raluca, ai profitat cu glasul tău catifelat și m-ai dus cu vorba…

12
/08
/19

Puțină lume știe că, în spatele aparenței mele de om serios și atotcunoscător se ascunde un soi de Cănuță om sucit, un Lică Zăpăcilă al familiei, unul care-și ia părerile și impresiile drept realitate. Asta în ceea ce mă privește, desigur. Cînd mi se pare că am înțeles ceva, nu mai acord nici o atenție restului, amănuntelor. Exemplul cel mai strălucit este chiar vacanța pe care o ronțăi acum, mirîndu-mă și dînd cu căciula după cîini.

02
/08
/19

Ultima lună de vară vine cu evenimente culturale de impact, precum Festivalul Anonimul, în Delta Dunării, Festivalul de Teatru Independent Undercloud, la Muzeul Țăranului din București, sau Festivalul Internațional George Enescu, ce-și deschide porțile în ultima zi din august.

29
/07
/19

Cartea „Cântecul stepei, cântecul munților”, de Cinghiz Aitmatov, traducere din limba rusă și note de Nicolae Iliescu, a fost publicată la editura Polirom în anul 2019. Volumul reunește mai multe nuvele ale scriitorului kârgâz, printre care și magnifica lucrare „Vaporul alb”.

28
/07
/19

Cea de-a șasea ediție a Festivalului Strada Armenească are loc anul acesta între 2 și 4 august și aduce în inima Cartierului Armenesc din București o serie de evenimente pentru întreaga familie. Expoziții și workshopuri, meșteșugari, tururi ghidate, delicii culinare, dansuri tradiționale și concerte de neuitat, toate vă așteaptă în cele trei zile de festival pe strada Armenească. Intrarea este liberă.

24
/07
/19

CRONICĂ DE CARTE Criticul de film Lucian Maier revine în atenţie cu o carte provocatoare, „Timp şi conştiinţă în cinema”, proaspăt apărută la Editura Eikon. Un titlu ambiţios. Şi o premisă la fel: renunţarea la o analiză exclusiv estetică a cinemaului şi trecerea la o analiză a filmului ca discurs.