Shakespeare. Povestea secretă a unui geniu
https://www.ziarulmetropolis.ro/shakespeare-povestea-secreta-a-unui-geniu/

El este peste tot… La Verona, unde n-a existat niciodată balconul Julietei la care se strecoară adolescentul Romeo. În Italia pe care, se pare, n-a văzut niciodată, ci doar a închis ochii şi şi-a închipuit-o.

Un articol de Monica Andronescu|12 aprilie 2019

La fel și l-a închipuit și pe bătrânul rege Lear luptându-se cu propria orbire, pe Hamlet, „prințul melancoliei”, luptându-se cu setea de dreptate și ordine, pe Othello prins în capcana geloziei, pe o „scorpie” îmblânzită de un reprezentat caraghios al „sexului tare”, sau pe Prospero, magicianul dintr-o insulă îndepărtată, unde amenință „Furtuna”.

O furtună este totul în viața Marelui Will. Și tot cu o furtună începe și romanul „Viața secretă a lui William Shakespeare” de Jude Morgan, publicat recent la Editura Nemira, invitație seducătoare la o întoarcere în timp și la un exercițiu de imaginație. Cine și, mai ales, cum a fost geniul Shakespeare? Sau, mai bine zis, de unde geniul adolescentului timid, care, ispitit de o trupă de actori ambulanți, pleacă dintr-o orășel liniștit, unde toate viețile sunt la fel, la Londra, să-și croiască un rost, în vremea când teatrul e divertisment în piețe și la curți domnești?

Gestul din chiar prima pagină a cărții echivalează cu o trezire: la Stratford-upon-Avon, în casa mănușarului care îi este tată, Will se trezește. Furtuna îi deschide, am putea spune, ochii. Și astfel începe să vadă, printr-o întâmplare de mai presus el, aparent banală, că „lumea întreagă e o scenă”. Da, și viața lui e o scenă pe care se perindă personaje pestrițe, chipuri trecătoare și personalități de neuitat, prinți și cerșetori, prințese și femei ușoare în care se ascund uneori… prințese. Viața lui începe cuminte, ca o viață oarecare dintr-un loc oarecare, azi loc de pelerinaj pentru milioane de oameni care vin să vadă casa mănușarului și domeniul pe care Shakespeare avea să-l cumpere târziu, când, condus poate de o nostalgie a originilor sau de chemarea cercului care vrea să se închidă, avea să se întoarce acolo unde văzuse prima dată lumea.

Biografia imaginară pe care o propune Jude Morgan, care a scris, de asemenea, un roman de succes pornind de la surorile Brontë, se construiește în jurul unui personaj ce rămâne, așa cum sugerează și coperta ediției în limba română, un mare necunoscut, ba chiar unul dintre marii necunoscuți din istorie. Așezat de dragul comparației lângă Mozart, de exemplu, Shakespeare ni se arată, nu fără ironie, în acest amplu exercițiu de imaginație, tot ca o enigmă ce rămâne fără dezlegare. A existat el în care și oase? Nu cumva a fost eruditul conte de Southampton, pe care-l descoperiți în romanul tradus acum și la noi, cu tot cu plăcerile lui „turcești”? Nu cumva a fost însăși Elisabeta, regina cu „inimă și stomac de bărbat”, cum s-a numit ea însăși și cum susține una dintre teoriile conspirației despre identitatea Marelui Will? Nu cumva a fost un grup de actori-dramaturgi care, scriind piese împreună, și-au spus „William Shakespeare”, cum afirmă o altă teorie cunoscută?  Nu cumva…?

Nu cumva, dacă ne luăm după jucăușul romancier Jude Morgan, a fost chiar un băiat de provincie, crescut într-o casă fără cărți, unde miroase tot timpul a piele, căci tatăl face mănuși, și plecat apoi în marele oraș, în lumea pervertită a artei, să devină altcineva? Căci, pe măsură ce-l urmărim în parcursul său tumultuos, în drumurile sale spre o glorie la care n-a visat niciodată, devine tot timpul altcineva. Pentru cititor, iată una dintre provocările din „Viața secretă a lui William Shakespeare”: să-l urmărească pe acest necunoscut, al cărui chip real ne rămâne tot timpul invizibil, și să și-l închipuie. El, „diamantul infinit”, cum îl numește la un moment dat autorul, și cum îl vede, potrivit acestuia, și soția Anne Hathaway, unul dintre cele mai ofertante personaje ale romanului, reușește să-și păstreze misterul, în ciuda tuturor ipotezelor despre identitatea geniului care a scris „Hamlet” sau „Furtuna”. Iată una dintre reușite romancierului. După ce am citit ultima pagină, întrebările rămân: Cine a fost, de fapt, William Shakespeare? Cum se explică geniul lui?

Îndrăzniți, așadar, să trageți cu ochiul după cortină! Viața lui secretă e doldora de măști și travestiuri, la propriu și la figurat, desigur. Doamne seducătoare din Franța cea rafinată și țărănci din Anglia cea directă îi ies în cale lui Will, tineri cu ochi migdalați, cu punga plină de aur și capul doldora de vise îndrăznețe și obscure. Gândurile păcătoase sunt la tot pasul, zeițele coboară din Pantheon la Londra, unde le joacă pe scenă actori, căci femeile încă nu au voie să facă teatru. Duhurile pădurii se ascund peste tot și, la The Globe sau The Rose, cum se numesc două dintre teatrele londoneze din epocă, trag căruțașii asudați și neveste zdravene să mai vadă câte o poveste. Dacă nu le place, n-au decât să arunce cu halba de bere și cu roșii în actorii care nu reușesc să-i facă să se desprindă de realitate. Iar suferințele omenești nu se lasă duse cu niciun chip din viața închipuită a lui Will. Iată-le acolo pe toate: boala și apoi dragostea care vine, face ravagii, uneori și minuni, iar pe urmă pleacă, trufia, ambiția fără măsură și, desigur, nenumita dorință de a fi altcineva.

Nu Dumnezeu, ci Shakespeare a făcut lumea, scria acum câteva decenii Marin Sorescu într-o poezie celebră. „În prima zi a făcut cerul, munții și prăpăstiile sufletești”, spune primul vers și ne trimite direct la patimile cele mai întunecate așternute pe hârtie de un dramaturg fără de care teatrul și arta ar fi arătat, cu siguranță, cu totul altfel. Ei bine, în prăpastia sufletească a geniului vizionar pătrunde cu delicatețe autorul romanului, punându-ne în fața unei piste înșelătoare, în fața unor piese de puzzle pe care le-am putea asambla: Shakespeare ar fi putut fi așa, dar a fost el așa?

Să-l reinventăm, așadar, pe Marele Will? Da, e singura cale și e o joacă de nerefuzat, poate mai ales acum, când trăim sub dominația imaginii. La teatru este reinventat mereu, odată cu fiecare spectacol. Asta, pentru că Shakespeare este… „cum vă place”. „Viața secretă a lui William Shakespeare” îi aruncă mănușa fiecărui cititor: Aveți o enigmă! Dezlegați-o cum puteți! Clovni, mulți clovni trăiesc în paginile romanului, alături de personaje inspirate de oameni care au existat cândva, printre care, desigur, și Christopher Marlowe, rivalul lui Will, alături de nenumărați oameni cu două sau mai multe fețe. Așa cum teatrul îi reinventează mereu, căci fiecare epocă și-i are pe ai ei, tot astfel și romanul, tradus excepțional de Adriana Voicu, îi închipuie așa încât să și-i poată închipui și cititorul din mileniul XXX, încă însetat de poveste.

18
/05
/16

Târgul GAUDEAMUS Oradea, cea mai nouă componentă a Caravanei GAUDEAMUS derulată de Radio România la nivel naţional, vă aşteaptă în intervalul 18 – 22 mai în parcul 1 Decembrie.

17
/05
/16

Luni, 23 mai, începînd cu ora 9.00, în Sala „Ion Heliade Rădulescu” a Bibliotecii Academiei Române,va avea loc o sesiune aniversară dedicată lui Norman Manea, unul dintre cei mai importanți scriitori români contemporani, cu ocazia împlinirii vîrstei de 80 de ani.

17
/05
/16

Pe an ce trece, influența online-ului în promovarea culturii crește. O simplă recenzie pe un blog cu vizibilitate sau câteva share-uri pot schimba destinul unui titlu și automat al unui autor. Anul acesta, Hyperlitaratura organizează concursul „Cel mai bun blog de carte din România”. 

11
/05
/16

Peste 100 de poeți din 23 de țări vin la cea de a VII-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie București (FIPB), care va avea loc între 18 și 22 mai. 22 de invitați din străinătate, pe lista oaspeților numărându-se poeții nominalizați la Premiul Nobel pentru Literatură, precum Ko Un (Republica Coreea) sau Yang Lian (China), vor veni la București în această lună.

08
/05
/16

Există întâmplări în viaţă care par a fi extrase din romane, iar cele din romane, de multe ori, par rupte din viaţă. Ioan Russu Şirianu povestește în memoriile sale cum, eliminat din școala de la Arad, îmbrăcat cu iţari şi surtuc, încălţat cu opinci, pleacă pe jos spre Bucureşti, nădăjduind că-şi va găsi de lucru la unchiul Slavici.  Pe drum, îl cunoaște pe George Coșbuc.

05
/05
/16

,,Viaţa ficţiunii după o Revoluţie” este cea mai recentă carte publicată de Radu Cosaşu (Oscar Rohrlich). A apărut în această primăvară la Editura Polirom. Cartea aceasta (un roman, nu o colecţie de eseuri!) este scrisă ca un teribil epistolar în două părţi.

27
/04
/16

Rămăşiţele pământeşti ale lui Pablo Neruda au fost reînhumate pe țărmul Oceanului Pacific, în grădina casei sale din Isla Negra, pe coasta centrală chiliană. În urmă trei ani, trupul scriitorului fusese exhumat pentru a clarifica dacă poetul a fost asasinat în timpul dictaturii lui Augusto Pinochet.

26
/04
/16

Actrița Oana Pellea va fi, vineri, alături de Cristina Casian și Barbu Ollănescu-Orendi, oaspetele Serilor "Acasă". În cadrul evenimentului, sub genericul "Acasă la boierii Ollănești și la Amza Pellea" vor fi prezentate cărţile: "Jurnal 2003-2009", de Oana Pellea, "Să râdem cu Nea Mărin", de Amza Pellea și "Așa a fost să fie. Amintiri din anii mei buni și răi", de Barbu Ollănescu-Orendi.

24
/04
/16

“În dulcele stil clasic”, „Donul liniştit”, „Românismul, Catehismul unei noi spiritualități”, „Moara cu noroc”, „Leo Africanus” sau chiar... „Abecedarul” sunt cărţi care au trasat direcţii în personalitatea şi cariera actualilor lideri ai României. De Ziua Internațională a Cărții, revista Q Magazine a “interogat” câteva dintre personalităţile zilei pe tema cărţii preferate. Vă prezentăm mai jos scurte fragmente din acest demers.

Pagina 60 din 110« Prima...102030...5859606162...708090...Ultima »