Shuggie Bain, laureat Booker Prize 2020, acum în librăriile românești
https://www.ziarulmetropolis.ro/shuggie-bain-laureat-booker-prize-2020-acum-in-librariile-romanesti/

Editura Pandora M a publicat recent, în cadrul îndrăgitei colecţii Anansi. World Fiction, ediţia în limba română a unuia dintre cele mai marcante romane ale ultimilor doi ani: „Shuggie Bain” de Douglas Stuart.

Un articol de Liliana Matei|25 mai 2022

Tradus în peste 40 de limbi, vândut deja în peste 1 milion și jumătate de exemplare, romanul de debut al lui Douglas Stuart a primit în 2020 unul dintre cele mai importante premii literare internaționale, Booker Prize. „Are toate șansele să devină un roman clasic”, punctau membrii juriului în cadrul ceremoniei de decernare a premiului. Cartea a mai fost recompensată și cu premiul pentru cea mai bună carte a anului în Regatul Unit, British Book Awards, fiind finalistă și la National Book Award. Între 2020 și 2021, romanul a fost în vizorul juriilor a peste 20 de premii literare internaționale.

Shuggie Bain este povestea de neuitat a tânărului Hugh „Shuggie” Bain, un băiat singuratic și inocent, care-și trăiește copilăria în anii ’80, într-o locuință socială din Glasgow. Politica lui Margaret Thatcher a lăsat bărbații fără slujbe, iar orașul e pe cale să fie copleșit de traficul de droguri. Un roman sfâșietor despre adicție, sexualitate și iubire, Shuggie Bain este reprezentarea epică a vieții unei familii din clasa muncitoare, cum rareori a fost portretizată în literatură. Amintind de romanele lui Alan Hollinghurst, Frank McCourt sau Hanya Yanagihara, cartea lui Douglas Stuart este debutul uimitor al unui romancier care are de spus o poveste plină de forță.

Douglas Stuart a scris mai bine de zece ani la acest roman. Cartea a fost respinsă de peste 40 de edituri, fiind publicată pe ambele maluri ale Atlanticului în 2020. „Cred că scrisul este o formă de a-mi accepta cu împăcare trecutul”, declara Douglas Stuart într-un interviu din 2020. „Și mai cred că o mare parte din istoria clasei muncitoare nu este suficient consemnată în literatură. Acesta este motivul pentru care am vrut să vorbesc cu adevărat despre ceea ce am simțit eu și, probabil, mulți alți oameni care au crescut atât în mijlocul clasei muncitoare”.

Cele mai recente știri internaționale anunță și adaptarea cinematografică a cărții, de către BBC, în regia lui Stephen Daldry, cel care semnează și „The Crown”, cu un scenariu semnat chiar de Douglas Stuart, care a mărturisit public bucuria de a lucra la film: „În casa în care am crescut nu aveam cărți, televizorul era regele. Așa că atunci când am fost abordat să scriu adaptarea, a fost foarte important pentru mine să fac asta, deoarece cred că sunt mulți oameni care s-ar putea să nu citească niciodată Shuggie Bain, dar care vor aprecia povestea și personajele și vor simți o legătură cu ele. Așa că m-am bucurat să pot scrie scenariul”.

Romanul s-a bucurat de o primire elogioasă atât în rândul criticilor – „O poveste sfâșietoare despre identitate, adicție și abandon.” (Time), „Un tur de forță literar” (Washington Independent Review of Books), „Uimitor de bun. Unul dintre cele mai emoționante romane din ultima vreme” (Los Angeles Times) –, cât și al marilor nume ale literaturii contemporane, precum Colm Tóibín sau Sandra Newman. Ediția în limba română a cărții apare în traducerea Mihaelei Ghiță.

Douglas Stuart (n. 1976) s-a născut la Glasgow, iar în prezent are cetățenie scoțiană și americană și trăiește la New York. A publicat povestiri în The New Yorker. Cel de-al doilea roman al său, Young Mungo, a fost publicat în 2022 și este în pregătire în seria Anansi. World Fiction.

29
/08
/22

Cei care vor vedea pe rafturile librăriilor cartea lui Eddie Jaku, Cel mai fericit om de pe Pământ, involuntar vor face o serie de presupuneri privind motivele fericirii sale. Dar, cât de bogată le-ar fi imaginația, tot va fi greu de ghicit că Cel mai fericit om de pe Pământ este un supraviețuitor al lagărelor de concentrare de la Buchenwald și Auschwitz, iar cartea pe care o semnează e mărturia sa cutremurătoare și, paradoxal, plină de speranță, din acel infern.

26
/08
/22

În Cel mai fericit om de pe Pământ, bestseller publicat de Editura Trei și lansat de Eddie Jaku la vârsta de 100 de ani, autorul povestește ce au însemnat cei 7 ani de detenție în lagărele morții. Detaliile sunt surprinzătoare, dincolo de imaginație și fără să poată primi vreo explicație coerentă. De altfel, Eddie Jaku mărturisea că, după ce a fost martorul unor asemenea atrocități și a observat în ce abisuri ale urii poate coborî ființa umană, ani la rând l-a frământat o singură întrebare: De ce?

19
/08
/22

Ai Weiwei, unul dintre cei mai mari artiști ai secolului XXI, rememorează istoria vieții sale și a tatălui său în volumul autobiografic „1000 de ani de bucurii și dureri” (Editura Trei, 2022), oferind în același timp o captivantă incursiune în istoria recentă a Chinei.

18
/08
/22

Volumul „Născut în URSS” de Vasile Ernu, publicat la Polirom în cinci ediții, a apărut în limba japoneză, la Gunzosha Publishing Co (traducere de Seiko Takesono). La aceeași editură, se află în pregătire și volumul „Sălbaticii copii dingo” (Polirom, 2021, două ediții).

12
/08
/22

Scriitorul Salman Rushdie, celebru odată cu publicarea romanului „Versetele satanice”, care i-a atras amenințări cu moartea din partea Iranului, a fost înjunghiat la New York, anunță Bloomberg.

10
/08
/22

INTERVIU De la Slătioara Olteniei de sub munte, unde locuiește de câțiva ani și unde organizează vară de vară tabere de creație literară, scriitorul și editorul Marius Chivu a răspuns întrebărilor noastre despre proză scurtă, poezie și jurnale de călătorie. Punctul de pornire îl reprezintă antologia „KIWI, 2022. Granițe”, apărută la Editura Polirom.

07
/08
/22

Fix acum 100 de ani, pe 5 august 1922, se năştea Marin Preda. Pentru a marca acest centenar, vă propunem un text despre cele două filme "Moromeţii", realizate de Stere Gulea la o distanţă de peste 30 de ani.

05
/08
/22

Asistența umanitară are și ea nevoie de suport. De mai bine de 5 luni de la cea mai mare mobilizare a societății civile din România postdecembristă, 29 de organizații non guvernamentale formează nucleul unei intervenții colective ce acordă sprijin integrat celor care fug din calea războiului, majoritatea femei și copii.