„Sindromul Greta Garbo. Despre celebritate şi anonimat”. Asocieri
https://www.ziarulmetropolis.ro/sindromul-greta-garbo-despre-celebritate-si-anonimat-asocieri/

CARTEA DE CINEMA Ce legătură ar putea să existe între două personaje atât de îndepărtate precum actriţa Greta Garbo, vedeta Hollywood-ului din anii `20-`30, şi criminalul în serie supranumit Jack Spintecătorul, din Anglia secolului al XIX-lea? Aparent, nici una.

Un articol de Ionuţ Mareş|19 ianuarie 2021

Însă ele devin subiectul unei cărţi-eseu apărută în 2020 la Editura Polirom, „Sindromul Greta Garbo. Despre celebritate şi anonimat”. Scriitoarea Aurora Liiceanu, reputată autoare şi doctor în psihologie, porneşte de la cele două legende pentru a discuta din punct de vedere psihologic, dar pe înţelesul tuturor, două declinări ale raportului dintre celebritate şi anominat.

Sunt două forme de manifestare a acestei relaţii care pot părea desuete dacă sunt privite prin optica epocii internetului şi a reţelelor de socializare, care a bulversat graniţa dintre public şi privat, dar a căror analiză poate ilumina totuşi prezentul. De altfel, volumul se încheie cu un scurt capitol dedicat şi modului în care se construieşte celebritatea astăzi, de exemplu în cazul vloggerilor.

„Dacă vorbim despre anonimat, putem asocia personalitatea Gretei Garbo cu cea a lui Jack Spintecătorul. Anonimatul Gretei Garbo era parţial, pe când anonimatul lui Jack Spintecătorul este perfect, total”, scrie Aurora Liiceanu pentru a clarifica alăturarea surprinzătoare care stă la baza volumului său.

Fără să cunosc domeniul psihologiei şi literatura de specialitate, deci fără a putea să evaluez legitimitatea unui astfel de demers, am găsit totuşi pasionant portretul pe care autoarea i-l face celebrei actriţe, şi care reprezintă cea mai mare parte a cărţii.

Pare o descriere din perspectivă psihologică a personalităţii Gretei Garbo, realizată pe baza numeroaselor biografii, articole, informaţii şi comentarii de tot felul care au disecat de-a lungul deceniilor viaţa vedetei. Prin cei 85 de ani ai săi, existenţa actriţei aproape se confundă cu secolul al 20-lea (1905-1990).

Aurora Liiceanu e atrasă de un paradox: deşi era probabil cea mai apreciată actriţă a vremii, Greta Garbo a fugit de publicitate (nu s-a dus să îşi ridice Oscarul, printre altele) şi şi-a ţinut secretă viaţa personală cât a putut de mult (de exemplu, era foarte severă cu cei din anturajul său care spuneau public una sau alta despre ea).

Mai ales că „s-a retras în plină glorie la vârsta de 36 de ani, după ce făcuse 28 de filme” – câteva, în perioada mută, la începuturile sale în Suedia natală, unde fusese descoperită şi sprijină de regizorul Mauritz Stiller, iar restul la Hollywood, unde nu pare să se fi simţit în largul său şi despre care nu avea o părere prea bună (de altfel, după abandonarea carierei, s-a instalat la New York).

„Faptul că s-a retras tânără fiind şi că a dorit să rămână anonimă până la sfârşitul vieţii, adică aproape 50 de ani, pare astăzi – cu atât mai mult astăzi, când celebritatea a devenit un vis colectiv – de necrezut. Mai ales că era cea mai admirată şi cunoscută actriţă a timpului ei, era gloria măreaţă a Hollywoodului”, comentează autoarea.

Este o alegere fascinantă, iar Aurora Liiceanu încearcă să îi identifice resorturile. Şi o face trecând prin toate aspectele mai mult sau mai puţin ştiute din parcursul Gretei Garbo – de la prieteniile şi extravaganţele sale la speculaţiile privind posibila bisexualitate sau caracterul său.

Concluzia e un alt paradox – cu toate că s-a scris atât de mult despre ea, iar Greta Garbo a devenit sursa unui adevărat cult, viaţa sa rămâne, în profunzime, un mister. În fond, sunt greu de înţeles motivaţiile intime ale alegerilor fundamentale ale actriţei. Prin urmare, cartea adună mai degrabă întrebări, fără a oferi răspunsuri tranşante. Chiar şi aşa, este o incursiune captivantă, o sinteză reuşită a unui destin fascinant.

Un mister a înconjurat şi legenda lui Jack Spintecătorul, care îi oferă Aurorei Liiceanu un motiv de a discuta un alt tip de legătură între celebritate şi anonimat. Deşi mai puţin elaborat decât studiul dedicat Gretei Garbo, eseul despre enigmaticul personaj deschide o interesantă discuţie despre imaginarul public.

26
/03
/21

Conferințele „Despre lumea în care trăim“, ediția a patra: Radu Paraschivescu despre iluziile și mecanismele deformării, Valentin Naumescu despre criza de încredere în democrația liberală, Ioana Pârvulescu despre librarii exemplari de ieri și de azi, Sorin Ioniță despre tranziția postcomunistă și ce ne desparte de o Românie normală.

22
/03
/21

UNATC „I.L. Caragiale” București are onoarea de organiza aniversarea uneia din cele mai importante personalități culturale și, totodată, un reper de atitudine morală și civică: scriitoarea Ana Blandiana.

21
/03
/21

„Jurnalul din anul Nobelului” al portughezului José Saramago, „Nopți albastre” de autoarea americană Joan Didion și zece „Povestiri bizare” semnate de scriitoarea poloneză Olga Tokarczuk sunt cărțile pe care vi le recomandăm în aceste zile.

12
/03
/21

Raftul colecțiilor de istorie al Editurii Corint s-a îmbogățit recent cu trei volume valoroase: Piano Man în Casa Războiului. Însemnări din Irak și Afganistan de Cătălin Gomboș, Au fost odată două orașe. New York și București la 1900 de Mariana Neț și Prin cetatea lui Bucur. Trecutul viu de Pia Alimăneștianu. În pregătire, luna aceasta: Dragă Zari. Povești nespuse ale unor femei din Afganistan de Zarghuna Kargar.

10
/03
/21

Miercuri, 10 martie, la ora 19.00, pe paginile de Facebook Cărturești și Polirom (facebook.com/Carturesti și facebook.com/polirom.editura), Bogdan Crețu și Ovidiu Șimonca vor avea un dialog despre literatură, critică literară, inorogi și alte dihănii, pornind de la volumele „Cornul Inorogului” (Polirom, 2021) și „Inorogul la portile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir”(Cartier, 2021).

09
/03
/21

Voce unică a noii generații de scriitori germani, Daniela Krien a primit, în 2020, pentru opera sa în proză, Sächsischer Literaturpreis. Ziarul Metropolis vă oferă un fragment din romanul „Iubirea în caz de urgență”, recent apărut la Editura Humanitas Fiction, în colecția „Raftul Denisei”, în traducerea Danielei Ștefănescu.

07
/03
/21

Marți, 9 martie, la ora 19.30, puteți asista la o întâlnire #Live #Online cu Andrei Cornea și Cristian Pătrășconiu despre volumul „Excepția.O încercare de antropologie filozofică”, recent apărut la Humanitas.

04
/03
/21

Ziarul Metropolis vă recomandă: un film cu Catherine Deneuve și Juliette Binoche, două tablouri despre lumea de azi dintr-o galerie bucureșteană, un festival de muzică clasică la Iași, un roman plin de mister al unei tinere scriitoare britanice și cartea unui istoric optimist care-și propune să redea speranța.