„Sindromul Greta Garbo. Despre celebritate şi anonimat”. Asocieri
https://www.ziarulmetropolis.ro/sindromul-greta-garbo-despre-celebritate-si-anonimat-asocieri/

CARTEA DE CINEMA Ce legătură ar putea să existe între două personaje atât de îndepărtate precum actriţa Greta Garbo, vedeta Hollywood-ului din anii `20-`30, şi criminalul în serie supranumit Jack Spintecătorul, din Anglia secolului al XIX-lea? Aparent, nici una.

Un articol de Ionuţ Mareş|19 ianuarie 2021

Însă ele devin subiectul unei cărţi-eseu apărută în 2020 la Editura Polirom, „Sindromul Greta Garbo. Despre celebritate şi anonimat”. Scriitoarea Aurora Liiceanu, reputată autoare şi doctor în psihologie, porneşte de la cele două legende pentru a discuta din punct de vedere psihologic, dar pe înţelesul tuturor, două declinări ale raportului dintre celebritate şi anominat.

Sunt două forme de manifestare a acestei relaţii care pot părea desuete dacă sunt privite prin optica epocii internetului şi a reţelelor de socializare, care a bulversat graniţa dintre public şi privat, dar a căror analiză poate ilumina totuşi prezentul. De altfel, volumul se încheie cu un scurt capitol dedicat şi modului în care se construieşte celebritatea astăzi, de exemplu în cazul vloggerilor.

„Dacă vorbim despre anonimat, putem asocia personalitatea Gretei Garbo cu cea a lui Jack Spintecătorul. Anonimatul Gretei Garbo era parţial, pe când anonimatul lui Jack Spintecătorul este perfect, total”, scrie Aurora Liiceanu pentru a clarifica alăturarea surprinzătoare care stă la baza volumului său.

Fără să cunosc domeniul psihologiei şi literatura de specialitate, deci fără a putea să evaluez legitimitatea unui astfel de demers, am găsit totuşi pasionant portretul pe care autoarea i-l face celebrei actriţe, şi care reprezintă cea mai mare parte a cărţii.

Pare o descriere din perspectivă psihologică a personalităţii Gretei Garbo, realizată pe baza numeroaselor biografii, articole, informaţii şi comentarii de tot felul care au disecat de-a lungul deceniilor viaţa vedetei. Prin cei 85 de ani ai săi, existenţa actriţei aproape se confundă cu secolul al 20-lea (1905-1990).

Aurora Liiceanu e atrasă de un paradox: deşi era probabil cea mai apreciată actriţă a vremii, Greta Garbo a fugit de publicitate (nu s-a dus să îşi ridice Oscarul, printre altele) şi şi-a ţinut secretă viaţa personală cât a putut de mult (de exemplu, era foarte severă cu cei din anturajul său care spuneau public una sau alta despre ea).

Mai ales că „s-a retras în plină glorie la vârsta de 36 de ani, după ce făcuse 28 de filme” – câteva, în perioada mută, la începuturile sale în Suedia natală, unde fusese descoperită şi sprijină de regizorul Mauritz Stiller, iar restul la Hollywood, unde nu pare să se fi simţit în largul său şi despre care nu avea o părere prea bună (de altfel, după abandonarea carierei, s-a instalat la New York).

„Faptul că s-a retras tânără fiind şi că a dorit să rămână anonimă până la sfârşitul vieţii, adică aproape 50 de ani, pare astăzi – cu atât mai mult astăzi, când celebritatea a devenit un vis colectiv – de necrezut. Mai ales că era cea mai admirată şi cunoscută actriţă a timpului ei, era gloria măreaţă a Hollywoodului”, comentează autoarea.

Este o alegere fascinantă, iar Aurora Liiceanu încearcă să îi identifice resorturile. Şi o face trecând prin toate aspectele mai mult sau mai puţin ştiute din parcursul Gretei Garbo – de la prieteniile şi extravaganţele sale la speculaţiile privind posibila bisexualitate sau caracterul său.

Concluzia e un alt paradox – cu toate că s-a scris atât de mult despre ea, iar Greta Garbo a devenit sursa unui adevărat cult, viaţa sa rămâne, în profunzime, un mister. În fond, sunt greu de înţeles motivaţiile intime ale alegerilor fundamentale ale actriţei. Prin urmare, cartea adună mai degrabă întrebări, fără a oferi răspunsuri tranşante. Chiar şi aşa, este o incursiune captivantă, o sinteză reuşită a unui destin fascinant.

Un mister a înconjurat şi legenda lui Jack Spintecătorul, care îi oferă Aurorei Liiceanu un motiv de a discuta un alt tip de legătură între celebritate şi anonimat. Deşi mai puţin elaborat decât studiul dedicat Gretei Garbo, eseul despre enigmaticul personaj deschide o interesantă discuţie despre imaginarul public.

12
/01
/21

Scriitorul japonez Haruki Murakami s-a născut pe 12 ianuarie 1949, la Kyoto. Cartea sa pe care v-o propunem astăzi spre lectură este volumul de eseuri „Meseria de romanicer” (Editura Polirom, traducere din limba japoneză şi note de Andreea Sion).

11
/01
/21

Una dintre cele mai atrăgătoare noutăți propuse de Editura Humanitas Fiction în acest început de an este volumul „Dimineți la Café Rostand” de Ismail Kadare, în pregătire în colecția „Raftul Denisei”.

11
/01
/21

Pentru 2021, Editura Nemira pregătește noutăți editoriale și surprize de neratat – romane premiate, colecții noi, continuări de serii de autor, cât și reeditări mult așteptate.

07
/01
/21

CARTEA DE CINEMA Dialogul dintre literatură și cinema e vechi cât istoria filmului, însă nu a fost niciodată studiat pe cât ar fi meritat. O contribuție importantă la înțelegerea complexității acestei relații este volumul nou apărut „Adaptarea cinematografică a operelor literare”, de Anda Ionaș.

04
/01
/21

Albumul bilingv „Azur de Lisabona”/ „Azul de Lisboa”, realizat de Ambasada României în Republica Portugheză și Institutul Cultural Român de la Lisabona, cu sprijinul Fundației Bonte, a avut prezentarea oficială în ultima lună a anului.

30
/12
/20

2020 a fost un altfel de an, cu provocări complet diferite, dar ne bucurăm că, deși a fost greu pentru toată lumea, iubitorii de lectură, mari și mici, au ales să călătorească în cărți și s-au putut delecta cu aventuri magice. Pentru ei, Grupul Editorial Corint are în pregătire pentru anul viitor o listă bogată de cărți de ficţiune şi non-ficţiune pentru toate vârstele și toate gusturile. Dintre acestea, vă prezentăm cele mai așteptate 21 de titluri care cu siguranță vor influenţa modul de gândire în 2021.

20
/12
/20

Visele și călătoriile. În destinul personal, ele au configurat totul, spunea Nikos Kazantzakis, ale cărui jurnale Ziarul Metropolis vă invită să le citiți și recitiți.

06
/12
/20

Joi, 3 decembrie 2020, în cadrul Conferinței Naționale a Managerilor Culturali (CNMC), Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) a anunțat rezultatele parțiale ale celui mai recent studiu „Tendințe ale consumului cultural în pandemie”, sondaj de opinie care reflectă intenția respondenților de a desfășura activități culturale în spațiul public și non-public pe parcursul anului 2020.