„Sindromul Greta Garbo. Despre celebritate şi anonimat”. Asocieri
https://www.ziarulmetropolis.ro/sindromul-greta-garbo-despre-celebritate-si-anonimat-asocieri/

CARTEA DE CINEMA Ce legătură ar putea să existe între două personaje atât de îndepărtate precum actriţa Greta Garbo, vedeta Hollywood-ului din anii `20-`30, şi criminalul în serie supranumit Jack Spintecătorul, din Anglia secolului al XIX-lea? Aparent, nici una.

Un articol de Ionuţ Mareş|19 ianuarie 2021

Însă ele devin subiectul unei cărţi-eseu apărută în 2020 la Editura Polirom, „Sindromul Greta Garbo. Despre celebritate şi anonimat”. Scriitoarea Aurora Liiceanu, reputată autoare şi doctor în psihologie, porneşte de la cele două legende pentru a discuta din punct de vedere psihologic, dar pe înţelesul tuturor, două declinări ale raportului dintre celebritate şi anominat.

Sunt două forme de manifestare a acestei relaţii care pot părea desuete dacă sunt privite prin optica epocii internetului şi a reţelelor de socializare, care a bulversat graniţa dintre public şi privat, dar a căror analiză poate ilumina totuşi prezentul. De altfel, volumul se încheie cu un scurt capitol dedicat şi modului în care se construieşte celebritatea astăzi, de exemplu în cazul vloggerilor.

„Dacă vorbim despre anonimat, putem asocia personalitatea Gretei Garbo cu cea a lui Jack Spintecătorul. Anonimatul Gretei Garbo era parţial, pe când anonimatul lui Jack Spintecătorul este perfect, total”, scrie Aurora Liiceanu pentru a clarifica alăturarea surprinzătoare care stă la baza volumului său.

Fără să cunosc domeniul psihologiei şi literatura de specialitate, deci fără a putea să evaluez legitimitatea unui astfel de demers, am găsit totuşi pasionant portretul pe care autoarea i-l face celebrei actriţe, şi care reprezintă cea mai mare parte a cărţii.

Pare o descriere din perspectivă psihologică a personalităţii Gretei Garbo, realizată pe baza numeroaselor biografii, articole, informaţii şi comentarii de tot felul care au disecat de-a lungul deceniilor viaţa vedetei. Prin cei 85 de ani ai săi, existenţa actriţei aproape se confundă cu secolul al 20-lea (1905-1990).

Aurora Liiceanu e atrasă de un paradox: deşi era probabil cea mai apreciată actriţă a vremii, Greta Garbo a fugit de publicitate (nu s-a dus să îşi ridice Oscarul, printre altele) şi şi-a ţinut secretă viaţa personală cât a putut de mult (de exemplu, era foarte severă cu cei din anturajul său care spuneau public una sau alta despre ea).

Mai ales că „s-a retras în plină glorie la vârsta de 36 de ani, după ce făcuse 28 de filme” – câteva, în perioada mută, la începuturile sale în Suedia natală, unde fusese descoperită şi sprijină de regizorul Mauritz Stiller, iar restul la Hollywood, unde nu pare să se fi simţit în largul său şi despre care nu avea o părere prea bună (de altfel, după abandonarea carierei, s-a instalat la New York).

„Faptul că s-a retras tânără fiind şi că a dorit să rămână anonimă până la sfârşitul vieţii, adică aproape 50 de ani, pare astăzi – cu atât mai mult astăzi, când celebritatea a devenit un vis colectiv – de necrezut. Mai ales că era cea mai admirată şi cunoscută actriţă a timpului ei, era gloria măreaţă a Hollywoodului”, comentează autoarea.

Este o alegere fascinantă, iar Aurora Liiceanu încearcă să îi identifice resorturile. Şi o face trecând prin toate aspectele mai mult sau mai puţin ştiute din parcursul Gretei Garbo – de la prieteniile şi extravaganţele sale la speculaţiile privind posibila bisexualitate sau caracterul său.

Concluzia e un alt paradox – cu toate că s-a scris atât de mult despre ea, iar Greta Garbo a devenit sursa unui adevărat cult, viaţa sa rămâne, în profunzime, un mister. În fond, sunt greu de înţeles motivaţiile intime ale alegerilor fundamentale ale actriţei. Prin urmare, cartea adună mai degrabă întrebări, fără a oferi răspunsuri tranşante. Chiar şi aşa, este o incursiune captivantă, o sinteză reuşită a unui destin fascinant.

Un mister a înconjurat şi legenda lui Jack Spintecătorul, care îi oferă Aurorei Liiceanu un motiv de a discuta un alt tip de legătură între celebritate şi anonimat. Deşi mai puţin elaborat decât studiul dedicat Gretei Garbo, eseul despre enigmaticul personaj deschide o interesantă discuţie despre imaginarul public.

11
/03
/22

„Cartea din Week-end”, proiect online gândit special pentru pasionații de citit, va oferi publicului fragmente din volumele incluse, scurte biografii ale autorilor, recenzii apărute în ziarele italiene, dar și mărturii video ale editorilor, criticilor și traducătorilor italieni privind motivația lor de a publica și promova autorii români pe piața literară italiană.

07
/03
/22

Despre Nicolas d’Estienne d’Orve s-a spus frecvent că este scriitorul contemporan care surprinde Parisul ca nimeni altul tocmai pentru că îl iubește atât de mult. Eiffel, ultimul lui roman, publicat de Editura Trei reușește să-i facă pe cititori să se-ndrăgostească la rândul lor de Paris prin intermediul poveștii romanțate a vieții lui Gustave Eiffel, inginerul de geniu care a ridicat monumentul-simbol al Franței. Care este secretul „Doamnei de fier” din inima Parisului? Ce istorie vrea să transmită peste secole tuturor celor care o privesc?

28
/02
/22

Margaret MacMillan, autoarea bestsellerurilor „Făuritorii păcii”, „Războiul care a pus capăt păcii” și „Oamenii istoriei” oferă o perspectivă provocatoare asupra războiului ca o componentă esențială a umanității în noul său volum: „Războiul. Cum ne-au modelat conflictele”, publicat de Editura Trei în colecția Istorie.

24
/02
/22

CARTEA DE CINEMA Cinefilii care au îndrăgit celebra autobiografie a lui Ingmar Bergman, “Lanterna magică”, apărută şi în română la Editura Meridiane în 1994, s-ar putea să fie puţin dezamăgiţi sau măcar surprinşi de continuarea volumului, lansată la noi cu titlul “Imagini. Viaţa mea în film” şi scoasă recent de Editura Nemira (în traducerea Ioanei Ghişa şi cu o prefaţă de Andrei Gorzo).

18
/02
/22

Inspirată de prietenia dintre Constantin Brâncuși și James Joyce, pianista Ana Silvestru a pus în scenă un concert de muzică clasică. Acesta va avea loc la Sala Radio de la București chiar de ziua lui Constantin Brâncuși, pe 19 februarie, de la ora 19:00.

15
/02
/22

Editura Humanitas Fiction și Institutul Cervantes din București vă invită miercuri, 16 februarie, ora 19.30 la o întâlnire online cu scriitorii Francesc Miralles și Ángeles Doñate prilejuită de lansarea romanului Un ceai la capătul lumii – recent apărut în traducerea Tudorei Șandru Mehedinți în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu – un roman memorabil despre aventura vieții, inspirat de povestea reală, relatată în 2009 de revista Time, a japonezului Yukio Shige, care a salvat de la sinucidere aproape 700 de persoane. Participă: Scriitorii Francesc Miralles și Ángeles Doñate, Tudora Șandru Mehedinți, traducătoarea romanului, Ana Maria Onisei, scriitoare și jurnalist cultural și Dana Pîrvan, critic literar. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.