Spectacolele lunilor din urmă
https://www.ziarulmetropolis.ro/spectacolele-lunilor-din-urma/

Rămân un spectator de teatru consecvent. Merg, pe cât posibil, de câteva ori pe săptămână, întotdeauna în căutarea marii frumuseţi. Fac, fără să vreau neapărat, ierarhii. Sunt subiective, ca atare nu ţin să le impun nimănui.

Un articol de Andrei Crăciun|31 martie 2017

Când vezi, totuși, atât de multe spectacole, se întâmplă ca unele să îți placă mai puțin – nu e nicio tragedie, e inevitabil. Dar se întâmplă și ca altele să te încânte și să rămână cu tine. Cele mai bune nu te mai părăsesc niciodată.

Am văzut, mi-au plăcut, dau următoarele declarații pe proprie răspundere:

Macbeth, la Bulandra. Un maraton de Shakespeare, în regia mare a lui Michal Docekal, ceh care montează foarte curajos la București, readucându-ne, din fericire, aminte că ne aflăm în mileniul al III-lea și că sunt multe căi foarte moderne de a ajunge până la clasici. Despre acest Macbeth (foto sus) se va vorbi mult, chiar și după ce stagiunea se va fi sfârșit.

Lumea dinăuntru, la Unteatru. Un one-woman-show al actriței Valentina Zaharia. Textul e semnat de John Elsom, iar regia este a Catincăi Drăgănescu. Foarte puternic, foarte emoționant, cu un început teribil și un sfârșit neașteptat și obsedant. Un spectacol lucrat până la cele mai intime nuanțe, până la dinamica atomilor.

valentina-zaharia.-lumea-dinauntru.-3No man’s land, la Național. Spectacolul montat de bulgarul Alexander Morfov (altă voce din afara lumii noastre mici plină de ecouri banale) are la bază o piesă de Danis Tanovic. Unul dintre cele mai puternice texte despre război care s-au scris vreodată. Și, dintre toate, poate cel mai urgent. Poate că nu ați remarcat, dar ne aflăm într-un moment în care se vorbește despre război în Europa nu ca amintire și nici ca posibilitate totuși îndepărtată, ci ca despre un viitor recent.

no-man-s-landSingularity, la Teatrul de Artă. În regia Marianei Cămărășan, după un text de Cornel Mihai Ungureanu. Un spectacol care nu se cuvine povestit, căci, cu adevărat, el poate fi doar trăit. De altfel, nu e întâmplător că se joacă la Teatrul de Artă. Așa e întotdeauna acolo: se petrec diferite întâmplări pentru suflete.

singularity

07
/11
/13

CRONICĂ DE FILM Film cu pretenţii, „O vară foarte instabilă“, noul lungmetraj al Ancăi Damian, este – prin formă şi conţinut - atipic în peisajul cinematografic românesc. Asta nu îl face un film redutabil, ci mai degrabă o experienţă insolită, incapabilă să depăşească însă unele convenţii.

07
/11
/13

Adele: Capitolele 1 și 2 (La Vie d'Adèle: titlul original, Blue Is The Warmest Color, titlul în limba engleză), câştigătorul Palme d’Or 2013, a stârnit o serie de controverse încă de la terminarea filmărilor, având în vedere subiectul, relaţia dintre două adolescente.

06
/11
/13

CRONICĂ DE TEATRU „Deseori neobservat” ne vorbeşte despre desfigurarea fiinţei sub apăsarea uneia dintre cele mai mari nedreptăţi din istoria umanităţii. Tragedia este pusă în scenă atent şi mascată cu tandreţe de o meditaţie asupra vieţii.

06
/11
/13

Teatrul Metropolis din Bucureşti, condus de George Ivaşcu, a împlinit pe 1 noiembrie şase ani de existenţă. Publicul este cel care a menţinut viu teatrul, în toţi aceşti ani, şi a scris, alături de creatori, o mare poveste de succes. Pentru a marca sărbătoarea pe care o traversează, Teatrul Metropolis îi va premia pe spectatorii săi cu 6 invitaţii duble, la mai multe spectacole din repertoriul curent, pe tot parcursul lunii noiembrie.

06
/11
/13

Cele două reprezentaţii ale concertului Bellissimi, desfăşurate în cadrul Festivalului Internaţional al Artelor Spectacolului Muzical „Viaţa e frumoasă!”, vor avea loc vineri, 8 noiembrie, de la ora 20.00, la Grand Cinema Digiplex şi duminică, 10 noiembrie, de la ora 19.00, la Centrul Cultural „Ion Manu” din Otopeni.

06
/11
/13

În urma întâlnirii de ieri de la Godot, care marca şi deschiderea Festivalului Naţional de Teatru Independent, am putut să-mi fac şi eu o idee despre ce cred că înseamnă pentru mine această sintagmă de teatru independent şi am decis să mă retrag din această categorie atunci când vorbesc despre creaţiile proprii.