Spectacolele lunilor din urmă
https://www.ziarulmetropolis.ro/spectacolele-lunilor-din-urma/

Rămân un spectator de teatru consecvent. Merg, pe cât posibil, de câteva ori pe săptămână, întotdeauna în căutarea marii frumuseţi. Fac, fără să vreau neapărat, ierarhii. Sunt subiective, ca atare nu ţin să le impun nimănui.

Un articol de Andrei Crăciun|31 martie 2017

Când vezi, totuși, atât de multe spectacole, se întâmplă ca unele să îți placă mai puțin – nu e nicio tragedie, e inevitabil. Dar se întâmplă și ca altele să te încânte și să rămână cu tine. Cele mai bune nu te mai părăsesc niciodată.

Am văzut, mi-au plăcut, dau următoarele declarații pe proprie răspundere:

Macbeth, la Bulandra. Un maraton de Shakespeare, în regia mare a lui Michal Docekal, ceh care montează foarte curajos la București, readucându-ne, din fericire, aminte că ne aflăm în mileniul al III-lea și că sunt multe căi foarte moderne de a ajunge până la clasici. Despre acest Macbeth (foto sus) se va vorbi mult, chiar și după ce stagiunea se va fi sfârșit.

Lumea dinăuntru, la Unteatru. Un one-woman-show al actriței Valentina Zaharia. Textul e semnat de John Elsom, iar regia este a Catincăi Drăgănescu. Foarte puternic, foarte emoționant, cu un început teribil și un sfârșit neașteptat și obsedant. Un spectacol lucrat până la cele mai intime nuanțe, până la dinamica atomilor.

valentina-zaharia.-lumea-dinauntru.-3No man’s land, la Național. Spectacolul montat de bulgarul Alexander Morfov (altă voce din afara lumii noastre mici plină de ecouri banale) are la bază o piesă de Danis Tanovic. Unul dintre cele mai puternice texte despre război care s-au scris vreodată. Și, dintre toate, poate cel mai urgent. Poate că nu ați remarcat, dar ne aflăm într-un moment în care se vorbește despre război în Europa nu ca amintire și nici ca posibilitate totuși îndepărtată, ci ca despre un viitor recent.

no-man-s-landSingularity, la Teatrul de Artă. În regia Marianei Cămărășan, după un text de Cornel Mihai Ungureanu. Un spectacol care nu se cuvine povestit, căci, cu adevărat, el poate fi doar trăit. De altfel, nu e întâmplător că se joacă la Teatrul de Artă. Așa e întotdeauna acolo: se petrec diferite întâmplări pentru suflete.

singularity

24
/11
/23

Pe Facebook, pe whatsApp, peste tot aruncăm cuvinte în grabă, le scriem în grabă le rostim în grabă. Folosim adesea structuri gramaticale greșite, preluate multe dintre ele din mass-media și propagate cu o viteză uimitoare.

24
/11
/23

“Lacul Lebedelor”, cel mai cunoscut spectacol de balet al tuturor timpurilor, se joacă săptămâna viitoare pe scena Sălii Palatului din București, cu participarea extraordinară a Baletului și Orchestrei Operei Naționale București, avându-i ca invitați pe prim balerinii de talie mondială, Iana Salenko și Marian Walter.

22
/11
/23

Iosif Paștina joacă în “Disco Regret”, piesă scrisă de Doru Vatavului și regizată de Irisz Kovacs. A terminat U.N.A.T.C-ul în 2020 la clasa profesorilor Marius Gîlea, Bogdana Darie, Ioana Barbu și spune că: "Am avut noroc că am terminat chiar la începerea pandemiei și am avut privilegiul de a apuca să joc de câteva ori licența până la lockdown. Alți colegi n-au fost așa norocoși”.